Subjective Histories

Deschizând o poartă spre privitor, fiecare dintre cei trei artişti propune un drum iniţiatic către intimitatea istoriei proprii, devenită memorie, clipă trăită şi reverberată. Prin intermediul culorilor şi al formelor suntem în faţa unui discurs artistic sincer, care ne îndeamnă la reflecţie şi trăire consonantă.

Matei Enric construieşte o simbioză între spaţiu şi material, integrând compoziţional golul peretelui într-un dialog cu personajele desprinse dintr-o istorie atemporală. Sub aparenţa cuvintelor simple şi directe se ascunde o lume misterioasă care cheamă către descoperire, unde adevărul nu este unul singur ci unul liber să fie deopotrivă comun tuturor, cât şi croit pentru fiecare dintre noi. Figurativul cu iz arhaic are valenţe proaspete şi curate, culorile se aşează subtil iar ce pare la prima vedere o armonioasă punere în scenă devine, pe măsură ce privitorul pătrunde în universul artei lui Matei Enric, o călătorie care farmecă şi captivează.

Jan Albu foloseşte istoria ca motiv. Subiectele mitologice ancestrale se transformă în perspective, planuri ample, viziuni asupra destinului, adevărate confesiuni care tulbură profund. Simbolistica Apocalipsei este cheia în care artistul ni se dezvăluie. În aceste imagini pline de forţă ale sfârşitului de lume regăsim eternele întrebări: Cine suntem? De unde venim? Încotro mergem? Artistul nu ne oferă răspunsurile, ci ne invită să le căutăm împreună, însoţindu-ne în acest demers, pentru că dacă privim cu atenţie, în unele compoziţii îl descoperim ca martor implicit.

Citeştedespre

În acelaşi registru de povestire intimă se află şi lucrările Maiei Oprea. Emoţiile, trăirile devin amintiri pe care artista doreşte să ni le împărtăşească pentru ca, împreună, să trăim inefabila veşnicie a clipei. Maia Oprea se joacă cu compoziţia, cu formele. Suprafaţa se fluidizează, culorile trezesc un vârtej emoţional iar cele câteva sculpturi prezente în expoziţie, ne arată că un artist nu se limitează doar la un singur mijloc artistic de exprimare, ci este permanent în căutarea celei mai potrivite modalităţi de a materializa gândul creator.