Dacă în sistemul Gaia există homeostază, suntem în drept să ne întrebăm care este rolul factorului uman în jocul permanent între dezechilibrare şi echilibru.
Ar fi posibil, în viitor, să descoperim că, în ciuda aparenţei, există o armonie, o autoreglare în sistemele umane. Conflictele sunt oscilaţii între anumite limite. Războiul universal sau pacea absolută nu există.
Dar psihosfera interferează şi cu celelalte „sfere”, cu biosfera în special, şi cu geosfera. Intrebarea este dacă rezultanta intervenţiilor umane este exclusiv un factor de dezechilibru în relaţia cu viaţa de pe Terra sau poate acţiona şi în sensul echilibrului.
Un exemplu clasic este vânătoarea. Dacă este practicată în mod moderat, în funcţie de bogăţia populaţiilor animale, vânătoarea joacă un rol stabilizator (cel puţin aşa afirmă vânătorii). Dar poate fi şi o acţiune exterminatoare (vezi balenele, elefanţii). Dat fiind că sistemele vii beneficiază de un echilibru foarte instabil, intervenţia inteligentă riscă să fie destabilizatoare.
Totuşi, întrebarea majoră este dacă psihosfera în totalitatea ei este sau nu este prosistemică, adică dacă pe termen „lung” (semnele citării arată că nu putem preciza ce este „lung” sau „scurt”) psihosfera acţionează în sensul autoreglării. Această îndoială legitimă provine din faptul că trebuie să facem deosebirea dintre psihosferă şi noosferă. Acest din urmă concept este propus de Vernadski şi Teilhard de Chardin. Noosfera este suma inteligenţelor. Dar noosfera este perturbată de dorinţă, de tendinţa umană de a-şi însuşi cât mai mult, de-a consuma, de-a poseda, de-a maximaliza plăcerea. In realitate, omul nu se manifestă pe Gaia prin noosferă, ci prin acel mixtum compositum care este psihosfera, vectorul rezultant între inteligenţa din ce în ce mai înglobantă şi acel fenomen unic în cosmos care este dorinţa. Nu este sigur că omul este un factor de stabilizare în Gaia. Dorinţa, fenomen specific uman, acţionează antisitemic?
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Foto: Dispozitiv de audiolocaţie din anii ’20, premergător al radarului