Duminică, 23 februarie, Alice Herz-Sommer, considerată cea mai în vârstă supravieţuitoare a Holocaustului, a murit la Londra. Pasiunea sa a fost muzica. Viaţa sa a reprezentat o inspiraţie pentru multe persoane, totodată pentru un documentar nominalizat la Oscar, The Lady in Number 6 (al cărui trailer îl redăm mai jos).
S-a născut în 1903 la Praga, în – pe atunci – Imperiul Austro-Ungar. A studiat pianul şi a luat lecţii cu Conrad Ansorge, un elev al lui Franz Liszt. La 16 ani mergea la academia muzicală germană din Praga, o instituţie de mare prestigiu, pentru ca mai târziu să devină o reputată pianistă a oraşului de aur. L-a cunoscut, prin familia sa, pe Franz Kafka. Odată cu ocuparea Cehoslovaciei de către nazişti în martie 1939, Alice a fost obligată, împreună cu ceilalţi evrei, să locuiască în ghetou, pentru ca în 1943 să fie deportată în lagărul de concentrare de la Theresienstadt, împreună cu fiul său de 5 ani, Raphael. Întreaga ei familie, inclusiv mama sa, şi inclusiv soţul lui Alice, violoncelistul Leopold Sommer, a fost trimisă în sinistrele lagăre de la Auschwitz, Treblinka şi Dachau – şi exterminată.
Alice şi fiul ei au supravieţuit datorită faptului că la Theresienstadt naziştii au amenajat un fel de „vitrină” care să arate lumii, propagandistic, cât de bine sunt trataţi deţinuţii – ceea ce s-a şi întâmplat, de pildă odată cu vizita în 1943 a unei delegaţii daneze şi a uneia a Crucii Roşii. Alice şi alţi prizonieri cântau cu regularitate pentru a întreţine moralul deţinuţilor. După război, Alice şi fiul său au plecat în Israel, unde ea a predat muzică, pentru ca în 1986 să se mute la Londra. Fiul său a murit în 2001.
Muzica a fost esenţială pentru supravieţuirea în lagăr, în condiţii greu de imaginat, dar şi ulterior. În cuvintele lui Alice Herz-Sommer: „Am simţit că este singurul lucru care îmi dă ceva speranţă… un fel de religie, de fapt. Muzica este… este Dumnezeu. Simţi asta când vin vremuri grele şi mai ales atunci când suferi.” Atunci când a fost întrebată de jurnalişti germani dacă îi urăşte pe germani, ea a spus: „Nu am urât niciodată, nu voi urî niciodată. Ura naşte doar ură.”
Surse: Open Culture
