Conferinta s-a terminat la 1 martie. Problemele legate de dementa Alzheimer raman. Asa cum am spus, eu am fost convinsa ca dementa este o problema de interes public si de notat si pastrat pe agenda publica.
Helga Rohra spunea chiar ca “dementa Alzheimer este noua pandemie a secolului 21”.
Sper ca strategia nationala despre care am vorbit sa aiba succes.
Ca impresie generala, a fost o conferinta bine organizata, bucurandu-se de interes inclusiv din partea tinerilor, care au participat in numar mare.
Am remarcat la aceasta editie a conferintei un accent pe partea medicala (aproape toate prezentarile au fost facute de medici). Atat de medicala a fost atmosfera, incat atunci cand am vrut sa iau un pliant cu un medicament pentru depresie nu mi s-a dat voie pentru ca nu eram… medic.
La o prezentare, o doamna doctor a inceput prin a spune: “in trecut medicii munceau pentru a prelungi viata oamenilor. Acum muncim pentru a da viata anilor.” Viata psihica, as adauga eu.
As mentiona ca din punct de vedere psihologic, inca de la inceput si pe tot parcursul bolii, dementa Alzheimer este insotita de depresie. De altfel, in ceea ce priveste simptomatologia, exista dificultati in a diferentia cat este dementa si cat depresie.
Medicii dau medicamente pentru depresie. Helga spunea ca pentru depresie exista strategii. Daca depresia este o reactie la pierdere, ce strategii poti avea cand ajungi ca in cele din urma sa pierzi totul? Nu am reusit sa aflu si e o intrebare care a ramas deschisa pentru mine.
Poate ca voi gasi raspuns la urmatoarea conferinta.
Carmen Apopei
