Am participat in perioada 10-13 aprilie la cea de a cincea editie a congresului international organizat de catre Asociatia Terapeutilor de Cuplu si Familie din Slovenia. Tema a fost centrata pe modul in care privim relationarea in cuplu si familie in contextul actual. Congresul a avut loc in orasul Ljubljana, o adevarata descoperire pentru mine in ceea ce priveste cultura si civilizatia slovena, o natiune renegata si recunoscuta intr-un tarziu (Slovenia a devenit independenta in 1991, iar in 2007 a intrat in UE si a adoptat euro), dar mereu bine inradacinata in identitatea ei. Foarte primitor si voios, orasul m-a adoptat repede si m-a invitat sa-i vizitez lacasurile.

Intalnirea cu colegii sloveni a fost una foarte placuta. Abordarea lor este una relationala, in sensul american al conceptului. Aceasta modalitate de lucru a fost importata de catre decanul Facultatii de Teologie si concretizata sub forma unor masterate dedicate familiei si cuplului, in cadrul aceleiasi facultati. Iata o prima impresie surprinzatoare, un eveniment de psihologie si psihoterapie intr-un loc destinat religiei si la care luau parte si maicute catolice. Invitatul special al congresului a fost dr. Pamela Oasis din SUA, director medical al departamentului de ingrijire a familiei din cadrul Mercy Hospital, Ohio, care a vorbit despre „Hand in Hand Parenting – Supporting Connected Parenting in Modern Times”, o abordare terapeutica a ingrijirii paleative pentru familiile aflate in dificultate. Prelegerea s-a centrat in jurul conceptelor de connection si listening si a nevoii de a realiza un schimb emotional in relatiile dintre parinti si copii si dintre parteneri. Workshop-ul realizat ulterior, cu tema „A Listening Workshop: Helping Parents Listen Well to Their Children”, s-a derulat intr-o maniera interactiva si intr-o atmosfera deosebit de placuta pentru participanti.

Cea de-a doua zi a conferintei mi-a permis sa audiez mai multe prezentari cu teme diferite. Am asistat la o prezentare a abordarii sexualitatii in cuplu atunci cand apar dificultati centrate in special pe un atasament precar sau deficitar din copilaria timpurie, in relatia materna. O prezentare de caz a unei terapii de cuplu in care terapeutul se confrunta cu multiple obstacole contratransferentiale si cu un nivel foarte ridicat de agresivitate. O abordare a unui proces terapeutic cu o pacienta cu o structura de personalitate borderline si toate trairile intense ale terapeutei, precum si sentimentul permanent de esec si de inutilitate a procesului. O prezentare a unui proiect foarte interesant de interventie terapeutica pentru familiile cu studii superioare care pleaca in alte tari sa munceasca pentru perioade determinate, in special in Bruxelles, si o analiza a diferentei dintre semnificatiile cuvintelor expatriat si imigrant, precum si specificitatea procesului terapeutic de sustinere a acestor familii si dificultatile de integrare si identificare cu care ele se confrunta.

O alta descoperire foarte placuta a fost ca cea mai mare parte a proceselor si interventiilor terapeutice se deruleaza intr-un cadru institutional foarte bine pus la punct. Existe numeroase centre destinate familiilor aflate in dificultate, exista centre destinate preventiei adictiei de droguri, exista un centru de reabilitare pentru persoanele care nu isi pot gasi un loc de munca datorita problemelor psihice. Aceste centre sunt conectate cu alte institutii care pot identifica si trimite persoanele aflate in dificultate. Spre exemplu, pacienta cu borderline la a carei prezentare am asistat a fost trimisa de catre Agentia de Plasare a Locurilor de Munca pentru a i se evalua capacitatea de a munci si pentru a i se realiza un plan de reabilitare ca sa isi poata gasi un loc de munca.

Am avut si eu o prezentare despre „Modalitatea de abordare a suferintei psihice familiale prin intermediul psihanalizei legaturii” si a metodelor specifice acestei orientari. Colegii sloveni s-au aratat foarte interesati de posibilitatea de a corela munca lor cu ceea ce au aflat nou. Presedinta asociatiei, Lucija Hrovat mi-a vorbit despre proiectele lor si despre dorinta lor de a colabora si de a se conecta si la alte modalitati de lucru specifice colegilor din tarile vecine.