Otto Kernberg ne vorbeşte în această săptămână despre violenţă, fundamentalism şi tulburările severe de personalitate.
Otto Kernberg este psihanalist şi profesor de psihiatrie la Weill Cornell Medical College, foarte cunoscut pentru teoriile sale despre organizarea personalităţii borderline şi patologia narcisică, dar şi pentru integrarea psihologiei eului postbelice (dezvoltată iniţial în Statele Unite şi în Marea Britanie) şi a perspectivei kleiniene, precum şi altor perspective asupra relaţiilor de obiect – reieşind o teorie care este probabil cea mai larg acceptată printre psihanaliştii contemporani.
Otto Friedmann Kernberg s-a născut la Viena, la 10 septembrie 1928. În 1939 s-a refugiat împreună cu familia sa din calea nazismului, emigrând în Chile. A studiat biologia şi medicina, iar apoi psihiatria şi psihanaliza, în cadrul Societăţii Psihanalitice Chiliene. Otto Kernberg a ajuns pentru prima dată în Statele Unite în 1959, cu o bursă a Rockefeller Foundation, pentru cercetări în psihoterapie cu Jerome Frank, la Johns Hopkins Hospital. În 1961 Otto Kernberg a emigrat în Statele Unite, lucrând la C.F. Menninger Memorial Hospital, al cărui director a devenit mai târziu. A fost analist formator şi supervizor la Topeka Institute for Psychoanalysis, şi de asemenea director al Psychotherapy Research Project of Menninger Foundation. În 1973 s-a mutat la New York, ca director al General Clinical Service of the New York State Psychiatry Institute. În 1974 a devenit profesor la Clinical Psychiatry at the College of Physicians and Surgeons of Columbia şi analist formator şi supervizor la Columbia University Center for Psychoanalytic Training and Research, pentru ca în 1976 să ajungă profesor la Psychiatry at Cornell University şi director al Institute for Personality Disorders Institute of the New York Hospital – Cornell Medical Center. Otto Kernberg a fost preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză între 1997 şi 2001.
A fost căsătorit cu Paulina Kernberg, psihiatru de copii şi de asemenea profesor la Cornell, până la decesul ei din 2006.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Principalele contribuţii le-a adus, precum am amintit, în câmpul narcisismului, al teoriei relaţiilor de obiect şi al tulburărilor de personalitate. A primit în 1972 Heinz Hartmann Award de la New York Psychoanalytic Society and Institute, în 1975 – Edward A. Strecker Award de la Institute of Pennsylvania Hospital, iar în 1981 – George E. Daniels Merit Award de la Association for Psychoanalytic Medicine.
>> Cu ce se ocupă un psihanalist
Sursă: Psychiatry Online Italia