Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!

Santiere subliminale

Dorin-Liviu Bîtfoi by Dorin-Liviu Bîtfoi
in Fără categorie
1
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Există o formă bucureşteană de urbanism: şantierul. Nu disconforturi temporare ori tradiţionale depăşiri de termene de executare a lucrărilor avem în vedere. Ci faptul că, oriunde ai întoarce privirea, vezi schele, demolări, decopertări, găuri. În schimb, sub asaltul buldozerelor, clădirile, parcurile şi străzile par efemere. Nu de ieri. Fără întrerupere. Şantierul e o stare permanentă.

Înclin să cred că nici nu a fost vreodată doar tranzitorie şi că eternizarea şantierului are o bază istorică. În anii ’50, construirea era o prioritate, dar multă vreme nu prea s-a făcut nimic. Investiţiile au fost sporadice şi extravagante, fără studii de oportunitate. Aşa cum se spunea chiar în Consiliul de Miniştri: „se construieşte sălbatic”. După fardarea Bucureştiului pentru Festivalul Mondial al Tineretului din ’53 şi un mic zvâcnet în construcţiile de locuinţe prin ’55, abia în ’59-’61 s-a trecut la construcţii sistematice, în general de blocuri, precum şi a câtorva clădiri cu valoare de simbol, ca Sala Mare a Palatului ori Circul de Stat. Aşa încât, în primii ani ai deceniului şapte, regimul se mândrea cu realizările, o parte a emigraţiei politice se arăta şi ea impresionată, Lucian Blaga era plimbat prin Bucureşti de George Ivaşcu spre a le „admite” – de pildă clădirea Poştei Vitan, iar lui Dej i se „înflăcăra inima” când îi explica lui G. Călinescu „câte santiere sunt, ce se construieşte în ţara noastră”. În preludiul eliberării din 1964, deţinuţilor politici li se arătau filme şi fotografii cu blocuri ori erau plimbaţi cu maşina prin oraşe. Nimic nu dovedea mai limpede succesele regimului ca ridicarea de construcţii. „Ţara noastră întreagă e un şantier”, putea spune Dej în acei ani.

Vorba a rămas multă vreme în abecedare. Muncitorii şi specialiştii români din construcţii au deschis salbe de santiere urbane şi industriale. Au mers şi în străinătate, în Siria, Iordania, Egipt, Iran, Irak, Israel, Libia, Algeria, Maroc, Arabia Saudită, chiar şi în occidentala RFG. Construcţiile au fost, pentru mulţi ani, o ramură avântată a economiei.

Citeştedespre

Privatizarea linistea psihanaliza

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

9 februarie 2021
Hitler necrofil plictisitor Erich Fromm

De ce Hitler era plictisitor

5 decembrie 2020
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

23 decembrie 2020

Privind în jur, înclin să cred că funcţia legitimantă a şantierului subzistă şi azi la oraş. Există, desigur, interese financiare şi de autosimbolizare ale unei pe cât de subţiri, pe atât de agresive clase mijlocii, dar aş dori să mă refer aici la un motiv puternic, concertat în întreaga societate, şi de obicei subliminal. Un script care rulează încă, ascuns, în fundalul proiectelor de azi.

Legitimarea constă, paradoxal, în a deschide noi santiere, mai puţin în a le finaliza. Surprinzător de puţin contează rezultatul, clădirea. Edilii bucureşteni ctitoresc excavaţii, spre gloria electorală, dar rareori au ocazia să le şi închidă (când se întâmplă, ca în cazul Podului Basarab – început sub mandatul altui edil – ori al Stadionului Naţional, miza politică este, ce-i drept, maximă). Unele, de pildă cele ale giganticelor clădiri ceauşiste, supravieţuiesc din anii ’80: Casa Poporului, Casa Academiei şi Casa Radio, Biblioteca Naţională (recent mântuită), „circurile foamei” (ajustate recent ca mall-uri). Un şantier permanent e azi schimbarea bordurilor străzilor, denumită folcloric „borduriada”. Dacă totuşi un şantier se închide, se deschid în loc, oricând şi oriunde, măcar două.

Şantierul e de multă vreme forma dominantă de arhitectură a Bucureştiului.

Pe mesh-urile cu asigurarea „În 3 ani de aici vei face doar 5 minute până în centru”, atârnate în Drumul Taberei pe gardurile lucrărilor la metrou care au dat peste cap traficul şi cartierul, un glumeţ a corectat cifra anilor în „130”. Omul e un bucureştean adevărat, care ştie ce spune.

Preluat din Cultura

Foto: Arhiva Cristian Malide

Tags: autor: Dorin-Liviu Bîtfoirubrică: Atenţie se interpretează!Societate

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Dorin-Liviu Bîtfoi

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihoterapeut şi psihanalist-în-formare. | Contactează

Citeşte şi

Growing Up, maturizarea fortata a copiilor nedoriti si dorinta de vindecare
Cafe Gradiva

Growing Up, maturizarea fortata a copiilor nedoriti si dorinta de vindecare

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Am să mă întorc bărbat: Analiza unui caz de întoarcere a obiectelor rele
Cafe Gradiva

Am să mă întorc bărbat: Analiza unui caz de întoarcere a obiectelor rele

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Visul confucian: Pentru unii vis, pentru alții coșmar
Cafe Gradiva

Visul confucian: Pentru unii vis, pentru alții coșmar

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Load More
Next Post

Theophile de Giraud si Noel Godin la Fete des Non Parents

Comments 1

  1. Anotimpul iubirii | Cafe Gradiva says:
    6 ani ago

    […] “A iubi e primavara. A cunoaste-nseamna iarna”, spune Lucian Blaga. […]

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

“Întâlnirea cu visele” de Ruth Berry
Cafe Gradiva

“Întâlnirea cu visele” de Ruth Berry

8 octombrie 2020
Gustave Le Bon despre caracteristicile multimii
Cafe Gradiva

Gustave Le Bon despre caracteristicile multimii

27 noiembrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.