• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!

Stuart Hall fata in fata cu Opt nume de familie basce

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Fără categorie
0
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

El este un playboy sevillian îmbrăcat pretențios, cu haine de firmă; ea este o tânără bască care are aerul unei anarhiste ETA. Deși se urăsc de la prima vedere, petrec o seară intensă, care se sfârșește cu ei dormind cast în același pat. El știe că a petrece o noapte cu o femeie bască echivalează cu a face sex cu trei femei din Málaga. (În plus, el îi numeşte pe basci aberchandals, care este un termen ofensator pentru independentiştii basci, abertzales.).Pentru că se îndrăgostește nebunește de ea, pleacă într-un sat unde începe să vorbească limba bască, devine lider al stângii radicale independentiste și își pierde identitatea de sevillian. Pentru a nu fi umilită în fața tatălui, ea îl seduce pe băiatul din Andalusia și îl convinge să joace rolul de bărbat basc adevărat. Totul este făcut în numele iubirii. Pe final, obosit de atâtea compromisuri, el alege să plece din satul iubitei. Ea înțelege sacrificiul lui teribil și, pentru a-l cuceri, îl plimbă cu trăsura pe strada principală din Sevilla cu cei de la Los del Rio (vă amintiți de Macarena?) în postură de trubaduri.

Ocho apellidos vascos (Opt nume de familie basce; într-o traducere englezească ușor nefericită A Spanish Affair) de Emilio Martinez-Lázaro este un fenomen în Spania. Filmul, care ne spune (în sfârșit!) câte nume de familie îți trebuie să contezi ca basc adevărat, face un trafic sufocant de stereotipuri. Catapultat de doi actori tineri hot (Clara Lago și Dani Rovira) și de doi actori consacrați (Carmen Machi și Karra Elejalde), filmul se urmărește cu intensitatea unui porno văzut la șaisprezece ani. Filmul vinde la grămadă stereotipuri care sunt greu de mărturisit în public, legate de ce crezi despre celălalt. Dacă ești basc sau andaluz, un anumit secret, legat de cum vorbești și mai ales de cum te privesc alții, e dezvăluit. Tații basci sunt mândri și defensivi emoțional, femeile basce sunt puritane, iar barbații din Sevilla sunt superficiali și interesați de sex. Dar să nu mă înțelegeți greșit, excesul ăsta de stereotipuri nu este împovărător, cât o percutantă sursă de umor. Emilio Martinez-Lázaro exagerează cu aplomb caracteristicile a două regiuni spaniole tocmai pentru a produce o comedie a erorilor, care devine o sursă de plăcere intensă.

Anticiparea încurcăturilor, care se vor sfârși bine, are scopul de a oferi o anumită satisfacție. Ea este generată de faptul că o anxietate adâncă, poate violentă, este îmblânzită și controlată. Deși în aparență filmul este o comedioară ușoară de vară, ce face cu adevărat este să ofere un sfârșit bun atât unei relații amoroase heterosexuale, cât și contestărilor puternice ale statului național spaniol. Pentru că eroii, unul sevillan şi celălalt basc, rămân împreună, el ne prezintă soluția pentru anticipata și temuta independența bască. Filmul propune răspunsuri care se păstrează în termenii liberali ai multiculturalismului și ai respectului pentru diferențe entice, pe care le dinamitează și le face mai ușor tolerabile. Spania este o țară orientată cultural către drepturile minorităților (a fost, printre altele, printre primele care a legalizat căsătoria gay), dar în care consensul liberal este mai degrabă șubred (de pildă dreptul la avort este acum aproape desființat de conservatorii spanioli la putere). Tensiunea legată de drepturile minorităților este utilizată în film pentru a produce plăcere, în condițiile în care ea este în realitate o sursă de conflict. Jocul cu stereotipurile de provincie depolitizează conflictele de putere, le face ușoare, pentru a întări și mai mult alte convingeri de fundal, care par naturale și de bun simț. Căsătoria și statul național sunt făcute atrăgătoare de filmul lui Martinez-Lázaro, tocmai pentru a le legitima ca instituții, în condițiile în care ambele își pierd vertiginos din atracție. (Vezi, de pildă, cum numărul căsătoriilor în Spania s-a micşorat cu 27% în ultimii zece ani – El Pais. Dacă naţionalismul basc este majoritar in parlamentul regional, sondajele legate de independenţa Cataloniei arată că votul majoritar este aici pro-independenţa – vezi aici).

Citeştedespre

Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

2 februarie 2021
antivaccinare vaccin covid-19 variola

Cei care susţin antivaccinarea în pandemia COVID-19 folosesc aceleași argumente de acum 135 de ani

17 ianuarie 2021

Cum este folosit umorul politic in Ocho apellidos vascos? Umorul survine dintr-un anumit tip de jenă, sau interdicţie, care este expusă sau demonstrată în limbaj. El este percutant aici tocmai prin faptul că, luate de-a gata, stereotipurile legate de o identitate regională ori etnică sunt de multe ori negate, dar și performate violent. Stereotipurile, pentru că funcționează ca scurtături, oferă o anumită siguranță în a gândi sau în a anticipa un pericol, dar te pun și în situația de a intra în logica identitară a lui ei versus noi. Ele depind de o matrice mai largă care le orientează. Pentru că Ocho apellidos vascos a devenit probabil cel mai bine vândut film spaniol, umorul cultural este factorul critic al succesului. Dar asta nu înseamnă că umorul trebuie să propună neapărat o agendă conservatoare. Pentru că filmul susține profund heterosexismul naționalist spaniol, merită să ne gândim cum un produs cultural mediatic poate nu atât să întărească o agendă de dreapta, cât să propună o critică și o alternativă la aceasta.

Crizele sociale, cum ar fi contestările statului național sau diminuarea treptată a rolului social al căsătoriei, pot să conducă la răspunsuri puternice de la stanga. Teoreticianul marxist Stuart Hall a fost preocupat să regândească un răspuns stângist în față unui thatcherism hegemonic în Marea Britanie a anilor ’80. Spre deosebire de alți gânditori marxiști, Hall s-a întrebat ce poate învăța stanga britanică din strategia lui Thatcher. Doamna de Fier o propus un pachet conservator de idei – piață liberă, familie, nu există societate, statul trebuie redus – printr-o politică articulată și puternică. Pentru Hall însă crizele nu oferă numai probleme, cât și oportunități. De la Thatcher se poate învăța că politica fie trebuie făcută ideologic, fie trebuie abandonată. De pildă, tema privatizării a fost întotdeauna însoțită de o retorică a libertății, care a format concepțiile oamenilor și a modificat un raport de forțe în avantajul dreptei (Stuart Hall, The Hard Road to Renewel: Thatcherism and the Crisis of the Left, New York: Verso, 1988, p. 274). Ce a făcut Thatcher foarte bine a fost să ia în proprietate ideologică schimbările de structură a capitalului. Capitalul global s-a transformat în anii de emergență a neoliberalismului dintr-un model fordist într-unul post-fordist. Modelul fordist presupune procese industriale mari, consum de masă, concentrarea de capital, dezvoltarea diviziunii muncii și corporatismul global (Hall, p. 275). Thatcher a știut foarte bine să ofere un răspuns direct noului model economic capitalist care se bazează pe „specializarea flexibilă“. În retorica neoliberală, privatizarea și piața liberă au devenit pachetul de idei care a oferit o anumită coerență ideologică în fața noilor condiții economice.

Şi mai important, Hall ne spune că o anumită contestare a hegemoniei neoliberale nu este de ajuns pentru stanga. Thatcherismul a oferit o concepție pozitivă a „culturii antreprenoriale”, care a prins rădăcini în societatea britanică. Criza sistemului de sănătate britanic a fost folosită de Thatcher pentru construi o majoritate socială și culturală. Ce a făcut prim-ministrul britanic foarte bine a fost să aibă o idee clară despre ce audiență are și cine îi sunt subiecții ideali (Hall, p. 282). Ca atare, a mobilizat o politică conservatoare pentru a își promova agenda morală și pentru a articula anumite identități într-o haină tradiționalistă. Dreapta a căpătat o justificare ideologică în ce privește problemele sociale acute ale timpului: avort, drepturile gay, educația sexuală, SIDA. Prin agenda ei morală, ne spune Stuart Hall, dreapta a reușit să se impună ca o forță culturală.

Stuart Hall ne sugerează cum stanga poate să răspundă conservatorismului cultural promovat de Ocho apellidos vascos. De pildă, nu este inevitabilă reîntoarcerea la omagierea națiunii și căsătoriei ca instituții privilegiate. Spania se zbate cu problema crizei economice de ani buni, în condițiile în care șomajul tinerilor este foarte ridicat, iar locurile de muncă sunt puține și prost plătite. Stanga spaniolă poate fie să folosească criza pentru a imagina noi instituții și relații umane, fie să caute răspunsuri în emigrare sau în reforma de partid. Majoritatea colegilor din universitați cu care am vorbit încearcă să își găsească locuri de muncă în afara Spaniei, în principal în America Latină. Noi formațiuni politice, cum e Podemos,contestă hegemonia partidelor de stanga tradiționale, iar partidul socialist spaniol vrea schimbarea radicală de imagine prin alegerea unui secretar general tânăr și frumos (Podemos a reuşit să câştige aproape 1.300.000 de voturi la ultimele alegeri europene. Pedro Sanchez a fost ales la 13 iulie 2014 secretar general al partidului). Eu cred că se pot imagina alte soluții la noua hegemonie conservatoare, care să fie diferite de facelift-ul de partid sau emigrație. Spania a cunoscut imediat după autoritarismul lui Franco o explozie culturală de producții politice radicale, care au fructificat abandonul ideologiei de dreapta. Mișcarea movida madrileña, care a generat și primele filme ale lui Pedro Almodovar, este o astfel de alternativă culturală la conservatorismul spaniol. Filme cum sunt Pepi, Luci, Bom y otras chicas del monton (1980) propun o regândire a relațiilor umane dincolo de căsătorie și ne arată cum provincialismul regional contestă naționalismul spaniol.

Preluat din Cultura

Tags: autor: Bogdan PopaPolisrubrică: Atenţie se interpretează!rubrică: Imagorubrică: Salonul relaţional

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Privatizarea linistea psihanaliza
Societate

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

by Dorin-Liviu Bîtfoi
9 februarie 2021
Masculinitate furata Zimbardo
Societate

Masculinitate furată, feminitate oprimată şi bătălia dintre sexe

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
Hitler necrofil plictisitor Erich Fromm
Psi

De ce Hitler era plictisitor

by Erich Fromm
5 decembrie 2020
Load More
Next Post

Orfani la Godot Cafe-Teatru

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Minciuni pe canapea – Irvin D. Yalom
Cafe Gradiva

Minciuni pe canapea – Irvin D. Yalom

8 octombrie 2020
Jung şi arta vremii sale
Cafe Gradiva

Jung şi arta vremii sale

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

25 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
tulburările funcţionale somatice

Tulburările funcționale somatice pot fi bine tratate prin psihoterapia psihodinamică pe termen scurt

3 februarie 2021
Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

2 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Acest site utilizează module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.