Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Rodica Matei: Trauma sociala, fractura identitara si recuperarea sentimentului continuitatii prin cura analitica

Dorin-Liviu Bîtfoi by Dorin-Liviu Bîtfoi
in Cafe Gradiva
2
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

În expunerea sa Rodica Matei a abordat o temă foarte interesantă, cu o bibliografie interesantă, din unghiuri interesante. O temă foarte la îndemână (şi în acelaşi timp nu foarte la îndemână), care ne priveşte, nu-i aşa, pe toţi: Cum poate fi elaborată, cu instrumentele psihanalizei (căci mijloacele cărei alte ştiinţe, sau arte, ar fi oare mai potrivite decât cele psihanalitice?), trauma colectivă, socială produsă în regimul dictatorial de până în 1989?

L-am întrebat azi pe Stefano Bolognini, preşedintele Asociaţiei Internaţionale de Psihanaliză, prezent la Conferinţă, despre această miză şi despre care ar fi rolul psihanalizei române, iar el s-a declarat în deplin acord cu statutul special în societate al elaborării psihanalitice. Mai mult, a pledat chiar pentru o sarcină a psihanalizei române în acest sens, făcând o comparaţie strânsă cu psihanaliza germană şi elaborarea traumelor induse de dictatura naţional-socialistă.

Am fost aşadar foarte plăcut surprins de miza expunerii psihanalistei Rodica Matei şi, nu mai puţin, de generoasele mijloace pe care le-a mobilizat. S-a referit, desigur, la faptul că suferinţele psihice ale românilor contemporani se originează în “traumele nespuse şi negândite”, citeşte neelaborate, ale înaintaşilor. Şi la cum se reflectă acestea în cura analitică. Avem, pe scurt, suferinţe transgeneraţionale, iar în acest cadru apare nevoia pacientului de regăsire a identităţii şi a tradiţiei familiale. Putându-se vorbi adesea de un impas al curei.

Citeştedespre

Privatizarea linistea psihanaliza

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

9 februarie 2021
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

23 decembrie 2020
Louder Than Bombs la Cineclubul Psihanalitic

Louder Than Bombs la Cineclubul Psihanalitic

22 noiembrie 2020

Interesantă a fost trimiterea la conceptul de transmitere radioactivă forjat de Yolanda Gampel, care a înţeles prin aceasta o transmitere inconştientă a traumei în spaţiul social şi individual, sub presiunea violenţei sociale. Vorbim mai exact despre o identificare radioactivă, prin care individul devine purtător al unui nucleu traumatic radioactiv, cu efectul modificării legăturii cu celălalt într-o legătură tiranică transsubiectivă. Spaţiul intim: scena conflictelor. Copiii: primele victime, fiind abuzaţi ori instituiţi ca abuzatori, ori ca martori. Importante pentru individ devin adaptarea şi supravieţuirea. Familia nu mai e investită, nici copiii.

Tot Yolanda Gampel vine cu instrumentarul conceptual pentru elaborarea efectelor violenţei sociale: freudianul sentiment de stranietate; fundalul de securitate şi fundalul de stranietate, ambele marca Gampel. Ceea ce ne spune Gampel în esenţă este că ultimele două sunt clivate în cazul violenţei sociale.

O altă referinţă-reper o constituie contribuţiile lui Nicolas Abraham şi Maria Torok, cu privire la sentimentele intense de teroare, de natură să activeze angoase arhaice. Abraham şi Torok au descris fenomenul, arătând că aceste sentimente, mult prea intense şi deci percepute ca un pericol de dezechilibru, vor fi încapsulate de aparatul psihic într-o carapace, fiind astfel izolate, dar şi conservate. Avem conţinuturi psihice cu neputinţă de gândit, de verbalizat, simbolizat, metabolizat. Frances Tustin este un alt nume convocat, bineînţeles, odată ce vorbim despre încapsulare – cu teoriile sale despre funcţionarea autistă.

Aşezăm toate aceste concepte şi elemente în fresca violenţei sociale. Aşa cum o spune Rodica Matei foarte plastic, foarte vizual şi aproape ca într-un science-fiction: “Suferința e înghețată, încapsulată și transmisă urmașilor cu misiunea de a deschide cutia Pandorei atunci când contextul este prielnic vindecării rănilor și nu există riscul adâncirii lor. Adaptarea a dus la dezinvestirea a tot ceea ce ar fi fost funcțional, în favoarea formelor fără conținut. Emoțiile nu mai pot fi simțite. Ceea ce e de simțit e disperarea și lipsa de sens.”

Ce poate face analistul cu această enigmă indescifrabilă? Problema constă, evident, în neputinţa pacientului de a verbaliza; este o “imposibilă întâlnire” cu durerea sa. Analistul are menirea de a face lumină în cripta cu netrăitele sentimente. Yolanda Gampel semnalizează şi direcţiile concrete de urmat, respectiv stabilirea legăturii între ceea ce a fost distrus în psihism şi ceea ce a fost distrus în lumea externă; desfăşurarea unui travaliu profund, psihanalitic, pentru  a deschide o cale de acces la reprezentabilitate; crearea de sens; recuperarea reperelor identităţii socio-culturale. Adiţional sunt necesare acţiuni în planul socio-cultural, către refacerea continuităţii şi totodată pentru constituirea unui spaţiu intern de recuperare a valorilor.

Subiectul (refacerea continuităţii transsgeneraţionale) şi bibliografia expunerii (Abraham şi Torok, Tustin – cu un appendix winnicottian: spaima de prăbuşire, iar peste toţi, parcă, această Gampel inspirată şi prolifică, şi chiar şi un Freud recontextualizat în tabloul traumelor colective istorice – toate acestea mi se par pasionante, iar relatarea mea, prin urmare… prea scurtă. Nu ne rămâne decât să mergem la surse şi, totodată, să-i pretindem psihanalistului român Rodica Matei o… continuare.

Tags: autor: Dorin-Liviu Bîtfoimanifestare 2014: A VI-a ediţie a Conferinţei Internaţionale de Psihanaliză a Societăţii Române de Psihanalizătrauma sociala

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Dorin-Liviu Bîtfoi

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihoterapeut şi psihanalist-în-formare. | Contactează

Citeşte şi

Everest sau Depressive Park
Cafe Gradiva

Everest sau Depressive Park

by Dorin-Liviu Bîtfoi
22 noiembrie 2020
Psihanaliza si film: De ce eu? de Tudor Giurgiu
Cafe Gradiva

Psihanaliza si film: De ce eu? de Tudor Giurgiu

by Dorin-Liviu Bîtfoi
22 noiembrie 2020
Serge Frisch: Adaptarile dispozitivului analitic in functie de situatiile clinice
Cafe Gradiva

Serge Frisch: Adaptarile dispozitivului analitic in functie de situatiile clinice

by Dorin-Liviu Bîtfoi
8 octombrie 2020
Load More
Next Post

Françoise Coblence: Vis, schimb interanalitic si sfarsit de tratament

Comments 2

  1. Cristina Calarasanu says:
    6 ani ago

    Multumim Dorin pentru toate relatarile la cald. Foarte interesant acest material.

    Răspunde
  2. Dorin-Liviu Bîtfoi says:
    6 ani ago

    Multumesc, Cristina, pentru aprecieri :)! Fac echipa operativa cu Alexa Plescan. Ne bucura sincer interesul pentru articolele noastre de pe Gradiva.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

C. G. Jung despre manifestările oculte ale spiritului
Cafe Gradiva

C. G. Jung despre manifestările oculte ale spiritului

22 noiembrie 2020
Cum s-a născut psihosomatica
Cafe Gradiva

Cum s-a născut psihosomatica

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.