Noua perspectiva anarhista

Anarhism: un nucleu pozitiv

Termenul „anarhism” este stigmatizant, legat de cele mai tulburi perioade ale Istoriei moderne: Revoluția Franceză, atentatele finelui de secol nouăsprezece, nihilismul rus, prima fază a războiului civil spaniol… nici unei idelogii moderne nu i se potrivește mai bine constatarea că „Infernul este pavat cu cele mai bune intenții”. Totuși există un nucleu pozitiv al ideologiei anarhiste: oamenii sunt capabili să se înțeleagă între ei și să se conducă conform rațiunii, în numele binelui comun. Un egoism bine temperat duce la relații asociative între indivizi, conforme interesului mutual. Gândirea anarhistă se califică pe ea însăși ca una a umanității ajunse, în fine, la maturitate, la un grad de raționalitate care exclude conflictul și promovează libera asociere, mutualitatea. Liberalismul, cu exigența „cât mai puțin Stat”, cu încrederea pe care o arată față de capacitatea pieții de a se autoregla, are ceva comun cu principiul anarhist.

Anarhism soft

…Anarhismul cunoaște dezvoltări prin apariția Internet 2.0, adică a mediilor sociale. Participanții la rețelele de socializare au un mod de-a influența viața societății diferit de tot ce am cunoscut până azi. Opiniile circulă cu altă rapiditate și au alte modalități de-a investi conștiințele decât aveau prin influența mediilor clasice, mai ușor controlabile. Pe de altă parte, ele au tendința să favorizeze o cultură a consensului, nu a confruntării. Sau, mai degrabă, lupta se dă sub semnul impunerii unei opinii dominante.

Pe de altă parte, statul ca atare (sau „establishmentul”) sunt puse în eșec de mediile noi, de tip Facebook. Este interesant de văzut ce se întâmplă cu tentativele de manipulare. Mediile sociale conțin în sine un bun-simț propriu. Este o altă democrație, nu spun impermeabilă, dar mai puțin supusă derivei demagogice. Mecanismele propagandei centralizate sunt puse în eșec de funcția moderatoare, de un fel de bun-simț al opiniei publice care se degajă din tipul de comunicare FB.

Noile media, însă, nu evoluează într-un univers închis, autosuficient. Ele comunică cu exteriorul, pe care ajung să-l influențeze decisiv. Revoluția din Republica Moldova din 2009 a fost o revoluție Twitter. După cum Facebook a fost un factor care a influențat puternic alegerea prezidențială din România 2014.