• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Home Cafe Gradiva

Fanny Dargent: Destine ale complexului fratern si problematica transferentiala

Dorin-Liviu Bîtfoi by Dorin-Liviu Bîtfoi
in Cafe Gradiva
0
Fanny Dargent: Destine ale complexului fratern si problematica transferentiala
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet
Fanny Dargent: Destine ale complexului fratern si problematica transferentiala
Fanny Dargent si Daniela Luca

Ca si colega sa Françoise Neau din “desantul francez” de la Colocviul International “Iubiri si rivalitati fraterne – o abordare psihanalitica” de la Bucuresti, si psihanalista Fanny Dargent va gasi oportun sa isi prefateze expunerea cu cateva consideratii despre atentatul de la 7 ianuarie 2015, de la Paris, asupra periodicului satiric Charlie Hebdo, si despre uriasele manifestatii de solidaritate cu victimele care au urmat: relatii fraterne intre atentatori, relatii de fraternitate republicana intre manifestanti, ca si in lumea intreaga, sub celebrul de acum slogan “Eu sunt Charlie…”.

Pentru Fanny Dargent mai exista insa doua circumstante particulare pentru care referirea la acest setting general al acelor zile si ulterior este necesar. Pe de o parte, cabinetul sau psihanalitic, ca si al altor colegi psihanalisti, se afla chiar in cartierul atentatului. Pe de alta parte, evenimentul, sau sirul de evenimente al acelor zile a avut o deosebita influenta asupra pacientului, legat de tema abordata.

Este un caz care ilustreaza destinul complexului fratern al unui pacient cu o mare fragilitate narcisica si tendinte proiective, paranoide, pentru care cadrul analitic a fost, asa cum plastic se exprima psihanalistul francez, “suprafata de proiectie privilegiata a reprezentarilor eului-corp”: un corp asaltat de descompunere, infometare si atacuri pulsionale. Didier Anzieu este cel care, o data mai mult, poate arunca o lumina utila, prin conceptul-cheie de eu-piele – aici de eu-piele sita, in masura sa reprezinte “traseul nesigur al frontierelor eului”. Fragilitatea extrema in constituirea unei piei psihice fiind demonstrata de recurgerea la proiectie. Freud va fi alta resursa mobilizata, odata cu consideratia sa dupa care eul este o “fiinta de frontiera” (sintagma preluata de la Federn) – si deci “o fiinta de conflict”. Asa cum subliniaza Fanny Dargent, “traseul frontierelor eului se undeste, de fapt, cu destinele investirilor ambivalente articulate cu identificarile bisexuale. Modificat de sedimentarile identificarilor cu tatal si mama, cat si cu fratii si surorile, «precipitat al obiectelor abandonate», eul este o fiinta cu frontiere instabile, nedisociate de constructia identitatii sexuate si de defectele sale”.

Citeştedespre

Privatizarea linistea psihanaliza

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

9 februarie 2021
Carl Gustav Jung Roland Jaccard

O întâlnire cu Carl Gustav Jung

1 decembrie 2020
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

23 decembrie 2020

Acest caz are mult de a face cu refuzul acceptarii de catre pacient, intr-un trecut indepartat, a nasterii surorii sale. Ea este considerata un intrus care trebuie sa dispara (drept care mama si sora apar foarte tarziu in discursul lui din analiza); nasterea sorei i-a produs o leziune narcisica si a condus la contrainvestiri puternice. Printre defensele pacientului, dar nici pe departe cea mai puternica: crearea unei formatiuni reactionale deosebit de puternice, manifestata in atitudinea excesiv de protectoare pe care o are fata de sora sa: o “angoasa paranoida” manifestata fata de aceia despre care el fantasmeaza ca le-ar putea face rau sorei si familiei sale.

Asa cum au aratat si alti vorbitori – de pilda, in expunerea sa, Brindusa Orasanu – construind “argumentul” colocviului, nu multi sunt psihanalistii care si-au oprit atentia asupra complexului fratern, adesea interpretat ca o deplasare a complexului lui Oedip. Printre cei putini se afla Jacques Lacan, odata cu conceptul sau de “complex de intruziune”, care ar fi, in cuvintele sale din Complexele familiale in formarea individului, “o reprezentare  a experientei pe care o realizeaza subiectul primitiv, cand vede unul sau mai multi semeni participand cu el la relatia domestica, altfel spus, atunci cand isi cunoaste fratii”. Complexul de intruziune are un rol important in structurarea eului, precizand specific rolul identificarii si al investirii (indeosebi de ura), fratele sau sora reprezentand in cele din urma, in argumentarea lacaniana, un model arhaic al eului, ca structurare, dar si dintr-o perspectiva traumatica. Vorbim despre o proiectare a fratelui mai mare in “dublul” sau (fratele sau sora mai mici), un “dublu” care este investit pasional si pare, dupa toate aparentele, mai bun decat el. Aparitia fratelui (sau surorii) mai mic ii va provoca ura si gelozia. Determinant in dezvoltarea fratelui mai mare va fi insa daca acesta le va putea depasi, daca se va putea desparti de imaginea sorei sau fratelui care i-a furat sanul.

Fanny Dargent: Destine ale complexului fratern si problematica transferentiala

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihanalist-in-formare, scriitor si jurnalist. A fondat si conduce AIPsA, Cafe Gradiva si Psihoo. Cea mai recenta carte publicata: Asa s-a nascut omul nou. In Romania anilor ’50.

Toate articolele acestui autor

Tags: angoasă paranoidăautor: Dorin-Liviu Bîtfoicomplex de intruziunecomplex fraterncomplexul lui OedipDidier Anzieueu-pieleFanny Dargentfragilitate narcisicaJacques LacanPaul FedernSigmund Freud

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Dorin-Liviu Bîtfoi

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihoterapeut şi psihanalist-în-formare. | Contactează

Citeşte şi

Freud si Jung: Povestea prieteniei dintre doi giganti si a schismei lor in inconstientul contemporan
Cultură

Freud si Jung: Povestea prieteniei dintre doi giganti si a schismei lor in inconstientul contemporan

by Alexandra Teodorescu
29 noiembrie 2020
Stadiul isteric şi imposibilitatea de a alege obiectul dorinţei
Cafe Gradiva

Stadiul isteric şi imposibilitatea de a alege obiectul dorinţei

by Alexa Bîtfoi
22 noiembrie 2020
De ce isteria nu mai e văzută în cabinetele de psihanaliză și capcanele determinismului biologic şi sociologic
Cafe Gradiva

De ce isteria nu mai e văzută în cabinetele de psihanaliză și capcanele determinismului biologic şi sociologic

by Alexa Bîtfoi
22 noiembrie 2020
Load More
Next Post

Budapesta in 7 sms-uri. Aici nu se fumeaza

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Numinosul si pierzania – despre clivajul banului ca expresie a continuturilor sociale inconstiente
Cafe Gradiva

Numinosul si pierzania – despre clivajul banului ca expresie a continuturilor sociale inconstiente

8 octombrie 2020
Alain de Botton: Imago, autenticitate si descoperire in relatia de cuplu
Cafe Gradiva

Alain de Botton: Imago, autenticitate si descoperire in relatia de cuplu

22 noiembrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Scriitorul Andrew Solomon

Scriitorul Andrew Solomon despre povestea de viaţă, nevoia de sens și politica identității

21 aprilie 2021
Psihiatrul Peter Breggin diagnostic

Psihiatrul Peter Breggin despre neajunsurile diagnosticării psihiatrice

12 aprilie 2021
depresie şi poluare urbană

Depresie şi poluare urbană: ce spune un studiu din 2019

5 aprilie 2021
anatta în budism

Anatta în budism, non-sinele și neuroplasticitatea ca expresie a identității

24 martie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.