Click aici pentru a citi articolul “Dezlegare la gratare” de Dorin-Liviu Bîtfoi, in Cultura nr. 515 din 6 mai 2015
Dezlegare la gratare
Şi pentru că tot sunteţi aici…
...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.
Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua. Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim!
Comments 5
Lasă un răspuns
Ultima oră
Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.
Ar mai fi poate de mentionat gratarul ca falosenie in anii premergatori "schimbarii la fata" din 1989. In peisajul sordid dintre blocuri, eventual chiar la intrare, gratare artizanale migalite in fabricile si uzinele patriei, duduiau la sfarsit de saptamana. De multe ori era prajit peste dar, ce putea fi mai mare manifestare a potentei decat mirosul de carne si de mititei? Toti vecinii, pe o arie cat mai extinsa, erau informati ca unii au carne. Incet, incet, gratarul dintre blocuri a devenit o traditie de nezdruncinat. Ce conteaza ca unii trebuie sa stea cu geamurile inchise sau sa-si ia rufele de la uscat, a devenit un drept inalienabil fie ca se petrece pe proprietate publica sau privata. Legea gratarelor? Cum sa dai asemeanea lege? Si daca tot este data, de cine sa fie respectata sau aplicata? In virtutea traditiei, trebuie ca mirosul, manelele si chiuiturile vartoase sa fie bagate cu forta pe gatul/nasul si urechile celor din jur. Este ca si nunta la mijloc de drum. Pentru ca ei pot si pentru ca ei sunt multi.
Foarte interesante ideile dv. despre gratar ca marca sociala si despre evolutia acestuia! Cred ca sunt o completare utila, necesara a microeseului respectiv. O lege nu s-a dat, da, dar poate scriem o istorie a gratarului ante si post-'89. Ar fi, intr-un fel, chiar mai oportuna.
despre lege – "legea nr. 201, din 27 martie 2012 privind desfasurarea activitatii de picnic in aer liber. Potrivit reglementarilor legale gratarele in aer liber se vor putea desfasura doar in spatii special amenajate si dotate cu utilitati specifice, iar tulburarea linistii publice si poluarea mediului inconjurator vor fi sanctionate cu amenzi de pana la 3000 de lei." 🙂 Nu de legi ducem lipsa ci de "ne-vrut". Da, ar fi interesant, atingand eventual mandria de a fi "ca americanii" la "barbecuul" autohtonl
Am notat, exista deci o lege. Care bineinteles ca nu se respecta.
🙂 ce te faci cu o lege care ataca insasi ideea de "simtit bine" a organului care o aplica? Va cadea in uitare…legea, desigur. Mai este o lege, cea legata de normele PSI care amendeaza gratarele/focurile ilegale, neconforme cu normele…Dar este ca in bancul cu militianul caruia i se vorbeste de un turist in mai multe limbi si are ca raspuns la reactiile culturale admirative ale privitorilo remarca: "si la ce i-a folosit?". Si poate totul deriva din planul cincinal de alfabetizare al carui succes il constatam astazi prin intermediul descendentilor celor alfabetizati 99,9 la suta…