Tobie Nathan, printre fantome si spirite, in cautarea maestrului trisor Georges Devereux

George Devereux prin 1932

A venit in Romania „pentru a intalni o fantoma”, pe maestrul sau, pe acela care i-a edificat personalitatea intelectuala, Georges Devereux, celebrul psihanalist si inventator al etnopsihiatriei, nascut la Lugoj. Si a trait o experienta singulara. Crezuse ca mentorul sau era complet nebun, si o afirmase, de altfel, nu o data. La Lugoj si-a dat seama ca Georges Devereux nu era nebun. Era din Banat. Atmosfera locului, discutiile cu oamenii si o stupefianta descoperire l-au convins definitiv asupra faptului.

Cauti un psihoterapeut in Bucuresti? Iata recomandarile noastre

In seara de 5 mai 2015 co-intemeietorul etnopsihiatriei Tobie Nathan a poposit in centrul Bucurestiului pentru o conferinta, facand o halta pe drumul Lugoj-Paris. „Tradus” cu uimitoare energie si exhaustiva competenta de fidela sa discipola Irena Talaban, cunoscuta psihoterapeuta romanca stabilita din 1990 in Franta, Tobie Nathan a vorbit (bineinteles!) despre etnopsihiatrie unei audiente bucurestene numeroase, formate preponderent din psihoterapeuti.

Tobie Nathan

Sa ne intoarcem la mentorul sau spiritual Georges Devereux, pentru ca astfel si-a si inceput expunerea Tobie Nathan. Esentiala pentru intelegerea personalitatii marelui intemeietor franco-american al etnopsihiatriei – asa cum e prezentat de enciclopedii, dar totodata si a operei si a conceptiilor sale, ar fi sesizarea realitatii nu usor de asimilat ca Georges Devereux trisa pe toate planurile. Trisa incredibil. Trisa prin vocatie. Trisa genial. Initial, Tobie Nathan, unul dintre foarte putinii sai studenti, credea ca Georges Devereux o facea anume pentru el. Concluzia la care a ajuns Nathan dupa mai multa vreme este ca acest comportament, la prima vedere labil si frivol, ascundea, de fapt, un adevar profund: veritabilele atasamente sunt acelea care trebuie cautate indaratul aparentelor. Din ratiuni atat personale, cat si ontologice.

Si iata si descoperirea banateana. Se stie ca Georges Devereux (sau George Devereux, in versiunea si pronuntia americana) nu era adevaratul nume al maestrului, care plecase din Lugoj in lume la 18 ani, prin 1926. Ci, asa cum era cunoscut in Banat, Gyõrgy Dobó, un nume reiesit prin maghiarizarea patronimului originar, care era Deutsch (ne spun din nou enciclopediile, corect, sper, caci nu imi amintesc sa o fi spus si Nathan). La Lugoj, dupa cautari in arhivele orasului, Tobie Nathan descopera insa ca nici Gyõrgy Dobó, nici Deutsch nu sunt numele reale, ci… Weissmeier. Lovitura de teatru! Dar una in logica perfecta a Marelui Mistificator George(s) Devereux/ Gyõrgy Dobó/ Deutsch/ Weissmeier.

Nu se numea cum se numea, nu avea religia pe care o avea (nu isi recunostea evreitatea) si asa mai departe. Ratiuni personale pentru atat de perseverentele ocultari exista, fara indoiala, si nu doar una. Sa amintim numai complicata si spinoasa intreprindere a afilierii la Société Psychanalytique de Paris (SPP), integrare la care Georges Devereux a aspirat intreaga viata. Dat fiind ca Devereux a urmat o prima transa de analiza cu Marc Schlumberger, unul dintre cei mai vechi psihanalisti din Franta, acesta va fi solicitat din Statele Unite, in perioada americana a lui Devereux, spre a da un aviz favorabil de atasat la dosarul de aplicatie la SPP. Procedeu intru totul reprobabil, mai ales pentru noi, cei de azi. Dar care va avea o urmare chiar cu mult mai greu de inchipuit, intrucat Marc Schlumberger il… avizeaza, intr-adevar, dar intr-un fel inedit: nu ii incredintati nici o responsabilitate acestui om, caci este complet psihotic. Eforturile lui Georges Devereux de afiliere la SPP nu se vor opri aici, intalnind in continuare obstacole de o dificultate care noua, astazi (dar poate ca si contemporanilor) ne-ar putea parea stranie. Va izbandi catre sfarsitul vietii. Si va avea deopotriva un seminar al sau la Institutul Psihanalitic din Paris, cu o audienta compusa din doar trei studenti. Unul dintre ei este Tobie Nathan. (Situatie care se va repeta simetric peste decenii, la inceputul anilor ’90, cand Irena Talaban va fi unul dintre cei 3-4 studenti ai lui Tobie Nathan la seminarul de etnopsihiatrie). Mai tarziu, Devereux devine si conducatorul de doctorat al lui Nathan.

Miza lui Tobie Nathan este, o marturiseste public, cea de a restitui maretia si profunzimea gandirii lui Georges Devereux. A unei gandiri foarte originale si intense, dar care s-a dovedit, nedezmintit, o gandire contra, gandirea unui anarhist (intr-un sens larg), care i-a atras de altfel nu putine excluderi si repudieri. Da, Georges Devereux gandea mereu impotriva. Si ajungem la ratiunile ontologice ale mistificarilor sale. In articolul „La renonciation à l’identité: défense contre l’anéantissement” din Revue Française de Psychanalyse, 1956, el isi teoretizeaza pozitia, programatica: a face sa-ti dispara identitatea pentru a-ti permite o gandire autonoma. A avea o gandire autonoma inseamna a avea o identitate, iar asta ii va declansa interlocutorului dorinta de a te distruge.

In fapt, in acest fel Georges Devereux isi declara implicit evreitatea, evreii fiind aceia care gandesc de o asa maniera. Dumnezeu e viu, poporul lui Dumnezeu e viu, mortii sunt vii, insa nu si omul. Nu omul are suflul vietii, ci Dumnezeu este acela care il insufla. Atunci cand Georges Devereux spune: fiti atenti atunci cand aveti o gandire originala, pentru ca asta va duce la distrugere, atunci isi recunoaste, de fapt, propria evreitate.

Desi in viata Devereux procedeaza, o data mai mult – si in aceasta privinta, asadar – la un truc. Tobie Nathan isi aminteste cum si-a chestionat odata maestrul despre presupusa sa evreitate: Dar, Georges, toata lumea spune ca esti evreu! Raspunsul lui Devereux a venit prompt: Pai, daca as fi, de ce as ascunde-o? Mintea, dar in acelasi timp isi sublinia si isi punea in opera una dintre ideile cele mai de pret.

Georges Devereux

O evocare interesanta a psihanalistului Georges Devereux ne-a oferit la Bucuresti in seara de 5 mai Tobie Nathan, starul etnopsihiatriei, un adversar cunoscut al psihanalizei (co-autor si al mult-mediatizatei Le Livre noir de la psychanalyse, care a provocat mare scandal in Franta acum cu cativa ani), acelasi care afirma provocator, intr-un interviu recent, ca prefera spiritele inconstientului. A fost o evocare a lui Georges Devereux cel „din Romania”, precum s-a exprimat, dar si a celui pornit pe traseul unei cariere internationale, in mod sigur nu recunoscute cum ar fi trebuit in timpul vietii sale (cat negate sau ignorate), dar din ce in ce mai mult intrand intr-o actualitate pasionata si fecunda catre zilele noastre. O opera, o personalitate si un personaj deosebit de interesante, asa cum s-a putut intui, poate, si din Jimmy P., filmul din 2013 al lui Arnaud Desplechin (cu un excelent Mathieu Amalric in rolul lui Georges Devereux si un Benicio Del Toro nu mai putin eficace in rolul indianului de preerie cu nevroza traumatica). La acest film Tobie Nathan a facut o trimitere importanta atunci cand a vorbit despre metoda sa, construita pe baza scrierilor clinice (extraordinar de detaliate) ale lui Devereux.

Psihoterapeut bun Bucuresti – cum il gasesti 

Dar despre experienta analitica a lui Georges Devereux cu indianul Jimmy Picard, pe numele sau de Mohave: „Cel-despre-care-se-va-vorbi-multa-vreme”, in expunerea si mai ales in interpretarea lui Tobie Nathan, ca si despre unele aspecte ale metodei etnopsihiatrice aplicate de Tobie Nathan in cabinetul sau, asa cum au fost oferite audientei de el insusi, voi relata poate intr-un articol viitor.

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihanalist-in-formare, scriitor si jurnalist. A fondat si conduce AIPsA, Cafe Gradiva si Psihoo. Cea mai recenta carte publicata: Asa s-a nascut omul nou. In Romania anilor ’50.

Toate articolele acestui autor

Despre conferinta lui Tobie Nathan de la Bucuresti cititi si articolul „Etnopsihiatrie la Bucuresti: o intalnire cu Tobie Nathan” de Alexa Plescan.

Preluat din Cultura
Foto Tobie Nathan: https://tobienathan.wordpress.com/