Ii datorez lui Lou Ye intense emotii cinematografice, precum pe cele din Suzhou River, ametitor omagiu pentru Vertigo de Alfred Hitchcock. Ii datorez de asemenea descoperirea scriitorului Yu Dafu, din care se inspira si pe care il citeaza din abundenta in indraznetul sau film Spring Fever.
Chinezii ii datoreaza lui Yu Dafu traducerea Visarilor unui hoinar singuratic de Jean-Jacques Rousseau. Fara doar si poate, Dafu este singurul intelectual care a devorat in tineretea lui peste o mie de carti in cele mai diverse limbi, franceza, engleza, germana si japoneza. A fost de asemenea profesor la Universitatea din Canton, jurnalist si aventurier. I s-a reprosat impudoarea. Care a facut insa ca Yu Dafu sa fie considerat unul dintre fondatorii literaturii chineze moderne, chiar in privintele in care aceasta isi asuma cele mai mari riscuri: cultul si aneantizarea eului. Cititor avizat al Confesiunilor lui Rousseau, el va scrie:
Pentru a ma debarasa de criminala ipocrizie trebuie sa raman gol.
Tumultoasa sa viata ar putea face obiectul unui film, intrucat e plina de elemente romanesti, printre care si moartea sa in Sumatra, Indonezia. Legenda spune ca ar fi fost denuntat ca spion de un chinez si executat la 17 septembrie 1945 de politia militara japoneza, o luna dupa capitularea Japoniei. Trupul sa nu va fi nicicand gasit.
In tineretea sa Yu Dafu subscria la motto-ul celor mai revolutionari dintre scriitori, printre care si Lu Xun, care proclamau: „Jos cu buticul Confucius„. Vechiul moralism ingust al traditiei chineze era ca o camasa de forta din care ei trebuiau sa se elibereze pentru a nu muri asfixiati.
Yu Dafu va parasi China pentru Japonia, pe unde isi va purta pasii vreme de zece ani. Va reveni cu o povestire sub forma unui manifest: Naufragiu, care ii va asigura pe loc notorietatea. Impreuna cu Jurnalul unui nebun de Lu Xun, Naufragiu este una dintre operele care va marca profund inconstientul chinez.
Acest naufragiu este, premonitoriu, cel al Chinei inaintea Japoniei. E povestit de un tanar student chinez frustrat sexual, tradat de compatrioti, cum va fi si Yu Dafu la sfarsitul vietii, si umilit de o societate debordand de modernitate, in timp ce propria tara e insemnata cu fierul rosu al rusinii si al urii de sine. Ura pe care Yu Dafu o interiorizeaza si o vomita in Naufragiu.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Un apropiat al partidului comunist pentru o scurta perioada, se indeparteaza de acesta pe calea nihilismului: orice cauza i se pare zadarnica, orice comunicare – falsa sau inutila (cand nu ambele in acelasi timp). Pentru el conteaza numai trupul si voluptatile pe care si le procura. Voluptati masochiste, pe care le transcrie literal, precum Rousseau. Influentat de crestinismul din scolile misionarilor americani ca si de romantismul german, el isi afla refugiul in singura patrie care a contat vreodata pentru el: literatura. Al Doilea Razboi Mondial il va termina la propriu si la figurat: nu mai e decat un om haituit, fugind din China la Singapore, apoi in Malaezia. O tanara fata se indragosteste de el: il va urma pana in iad. Scriitorii sunt niste damnati norocosi: exista mereu cate o silfida care vegheaza asupra lor.
Roland Jaccard
este scriitor. Nihilist, a fost un apropiat al lui Cioran şi Louise Brooks. A scris mult despre psihanaliză. Trăieşte la Paris.
