Bullying la copii si adolescenti
Bullying: Ce inseamna?
In expunerea sa, Virginia Rosabal din Costa Rica precizeaza ca bullying este un comportament nedorit sau nesolicitat, in orice caz agresiv, printre scolari, care presupune un dezechilibru de putere, real ori numai perceput ca atare. Comportamentul de bullying este unul repetitiv sau care poate fi repetat in decursul vremii. (In romaneste bullying se poate traduce ca intimidare, terorizare).
De ce copiii nu cer ajutor in situatiile de bullying?
se mai intreaba Virginia Rosabal.
Comportamentul de bullying ii poate face pe copii sa se simta neajutorati, in plus ei temandu-se de represalii din partea celor care ii terorizeaza, bullies. Se tem totodata ca vor fi judecati sau chiar pedepsiti pentru ca s-au dovedit slabi. Se pot simti si izolati socialmente si ca nimanui nu ii pasa ori ca nimeni nu ar putea fi intelege prin ce trec.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Bullying – tipuri
Exista diverse tipuri de bullying, printre care tachinarea, punerea de porecle, comentariile sexuale nepotrivite, sarcasmele.
Exista de asemenea ceea ce s-ar putea numi social bullying, sau relational bullying, care inseamna sa afectezi reputatia sau relatiile cuiva – ca atunci cand un copil este exclus sau lasat pe dinafara unui grup, cand li se spune altor copii sa nu fie prieteni cu cineva, cand se raspandesc zvonuri despre cineva sau cineva este umilit in public.
Physical bullying presupune molestarea fizica sau stricarea bunurilor unui copil – prin lovire (repetata), impingere, ciupire, scuipare.
Bullying – unde se intampla
In timpul sau dupa orele de scoala, cele mai dese cazuri reclamate avand loc insa in cladirea scolii. Un numar relevant de cazuri au loc si pe terenul de joaca sau in autobuzele scolare, in drum la sau de la scoala. In fine, cazuri de bullying se mai inregistreaza printre vecini si de asemenea pe internet.
Rolurile copiilor in bullying
In situatiile de bullying copiii pot avea mai multe roluri: pot fi bullies – adica aceia care intimideaza alti copii, pot fi bullied – cei intimidati, ori pot fi martori ai situatiilor de bullying.
Totusi, este important de observat ca, atunci cand copiii sunt implicati in situatiile de bullying, cel mai adesea ei au mai multe roluri. Uneori copiii pot fi bullied si pot avea ei insisi un comportament de bullying fata de alti copii sau pot fi martorii unor asemenea comportamente. Lucrurile sunt chiar mai complexe, unii cercetatori vorbind despre un cerc de bullying pentru a caracteriza faptul ca exista cei care au comportament de bullying si cei care asista activ sau pasiv ori care iau atitudine impotriva lui. Chiar si cand un copil nu este direct implicat in aceste situatii, el poate contribui intr-un fel sau altul la acestea.
Etichetarea copilului ca bully sau bullied
Etichetarea unui copil, ca bully ori ca bullied, este nerecomandabila. De ce? Intrucat aceasta poate avea consecinte precum:
- Sugereaza ca nu i se poate schimba comportamentul.
- Ignora complexitatea situatiilor de bullying, respectiv faptul ca sunt mai multe roluri pe care copiii le pot avea in acelasi timp.
- Ignora factori precum influenta mediului sau climatul scolii.
In loc de a-i eticheta astfel pe copii, este preferabil sa se foloseasca expresii precum:
- Copilul care a agresat (the child who bullied) – in loc de bully
- Copilul care a fost agresat (the child who was bullied) – in loc victima
- Copilul care a fost agresat si care a agresat la randul sau pe altii – in loc de bully / victima
Copiii mai predispusi la comportamentul de bullying
Exista in principiu doua tipuri de bullies:
- Copii care se relationeaza foarte bine cu ceilalti, au putere si sunt preocupati de propria popularitate, le place sa domine sau sa ii conduca pe ceilalti.
- Copii mai izolati, posibil deprimati sau anxiosi, cu stima de sine scazuta, nu foarte implicati scolar, usor de influentat de colegi sau cu dificultati in a empatiza.
Bullying – prevenire
Pentru prevenirea comportamentului de bullying unele atitudini sunt recomandabile:
- Copiii trebuie ajutati sa afle consecintele unor actiuni. De pilda, prin a li se spune „daca nu imparti cu altii, se poate ca alti copii sa nu vrea sa se joace cu tine”.
- Copiii trebuie incurajati sa le spuna adultilor daca sunt amenintati in vreun fel sau daca au vazut alti copii amenintati.
- Copiilor trebuie sa li se arate moduri pozitive in care isi pot face prieteni.
- Sa se urmareasca cu atentie felul in care copiii interactioneaza.
- Sa se stabileasca reguli clare de comportament.
- Sa se puna capat imediat unor comportamente agresive.
Catre finalul expunerii sale Virginia Rosabal a pus si un accent neasteptat: Profesorii pot de asemnea sa aiba un comportament de bullying. De pilda prin remarci la adresa unor copii: Esti prost! Nu-i nimic de capul tau si nu vei face nimic in viata! Etc. Ceea ce ii va incuraja pe ceilalti copii la acelasi comportament.
Cititi aici toate relatarile de la Congresul International al Asociatiei Mondiale de Psihiatrie 2015
Dorin-Liviu Bîtfoi
este psihanalist-in-formare, scriitor si jurnalist. A fondat si conduce AIPsA, Cafe Gradiva si Psihoo. Cea mai recenta carte publicata: Asa s-a nascut omul nou. In Romania anilor ’50.
Foto: Educating Jasmine