• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Violenta domestica si sanatate mintala

Dorin-Liviu Bîtfoi by Dorin-Liviu Bîtfoi
in Cafe Gradiva
0
Violenta domestica si sanatate mintala
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet
violenta domestica sanatate mintala

Violenta domestica si sanatate mintala

Violenta domestica: Exista mai multi termeni pentru a numi violenta domestica sau in familie, sau care o circumscriu, mai apropiat sau mai pe departe, tine sa precizeze, inca de la inceputul expunerii sale “Intimate Partner Violence and Mental Health”, Donna Stewart din Canada [ii voi reda in engleza]: Violence Against Women, Intimate Parner Violence, Interpersonal Violence, Sexual Violence / Assault / Rape, Child Maltreatment. Si, bineinteles, Domestic / Family Violence.

Conform datelor statistice, cazuri de violenta domestica au fost raportate pentru fiecare tara a lumii. Un procent cuprins intre 15-71% reprezinta femeile care au raportat situatii de violenta fizica sau sexuala din partea partenerului lor. Multe femei au raportat ca prima lor experienta sexuala a fost nonconsensuala: 40% in Africa de Sud, 24% in mediile rurale din Peru, 28% in Tanzania, 30% in mediile rurale din Bangladesh. Abuzurile fizice in timpul sarcinii ating procente cuprinse intre 4-12%.

Alte date despre cazurile de violenta domestica trimit la diferite situatii de pe intreg globul:

Citeştedespre

Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
Privatizarea linistea psihanaliza

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

9 februarie 2021
Rata sinuciderilor COVID-19 coronavirus

Rata sinuciderilor a scăzut în primele 6 luni de pandemie COVID-19, spun studiile

10 ianuarie 2021
  • Violenta domestica este principala cauza pentru ranile mai putin grave ale femeilor din Statele Unite.
  • Circa 5.000 de femei sunt ucise peste tot in lume de membri ai familiei in numele “onoarei”.
  • Casatoriile fortate si cele intre copii se practica pe scara larga in Asia, Orientul Mijlociu si Africa Subsahariana.
  • Multi copii sunt martori la violenta domestica, fapt care poate conduce la sechele psihice sau la violenta intergenerationala. 

Factorii de risc individuali pentru violenta domestica sunt educatia precara, varstele tinere sau ale senectutii, saracia, abuzul in copilarie, abuzul de substante (alcool), alegerea partenerului, lipsa unui partener (in zonele de conflict), dizabilitatile (inclusiv cele psihice), statutul de indigen sau aborigen si – posibil, dar nu sigur – homosexualitatea. Violenta domestica poate fi creste daca partenerul abuzeaza de substante sau alcool, daca a fost abuzat in copilarie, daca are un nivel scazut de educatie sau atitudini negative fata de femei, sau daca are alti parteneri sexuali. Mai exista de asemenea factori familiali, comunitari si sociali care pot spori violenta domestica.

Violenta domestica lasa diferite sechele, fizice si psihice – printre cele din urma: sindrom de stres posttraumatic, depresie, anxietate, psihoza, tulburari de alimentatie si de somn, comportament autoagresiv, suicid, abuz de substante.

In ceea ce priveste relatia cu sanatatea mintala, concluziile unei cercetari australiene care a inclus 4 451 de femei au aratat ca 27,4% au semnalat cel putin o forma de violenta domestica. Femeile expuse la 3 sau 4 forme de violenta domestica sufera de tulburari de anxietate (77,3%), tulburari afective (52,5%), abuz de substante (47,1%), sindrom de stres posttraumatic (56,2%), felurite afectiuni psihice (89,4%) si au incercat sa se sinucida (34,7%).

violenta domestica abuz sexual

Situatia identificarii cazurilor de violenta domestica

Printre semnele si simptomele care pot conduce la identificarea cazurilor de violenta domestica cele psihologice trimit in general la depresie, tulburari anxioase, durere cronica, tulburari de alimentatie, tulburari de somn, tulburari psihosomatice, abuz de substante, comportament de automutilare, unele tulburari de personalitate (borderline), psihoza non-afectiva.

Pentru identificarea cazurilor de violenta domestica este necesar sa se chestioneze inclusiv asupra faptului daca aceasta a existat in trecut. Intarzierile in a cauta ajutor sau intalnirile ratate in mod repetat pot oferi un indiciu pentru identificarea acestor cazuri. Este important sa se creeze un climat privat si sigur, confidential si suportiv (ceea ce inseamna ca partenerul nu va fi prezent). Victima poate sa nu se dezvaluie din motive ca frica, cenzura, stanjeneala, rusinea, dependenta economica, preocuparea pentru custodia copiilor, situatia de emigrant sau din diverse motive tinand de aspecte legale. Este important ca familiile sa nu fie solicitate in calitate de translatori si sa existe competente culturale (o femeie pentru interviu, daca e necesar). Si este esential ca prin situatia interviului pacientul sa nu fie expus la riscuri sporite.

Pot fi adresate asigurari si intrebari ca:

  • Este important pentru mine sa imi fac o idee despre siguranta dv. in aceasta relatie.
  • Va simtiti sigura in relatia dv. actuala ori in cele din trecut?
  • V-ati simtit umilita sau ranita emotional de partenerul dv. sau de fostul partener?
  • Ati fost vreodata amenintata sau ranita fizic de actualul sau fostul dv. partener?
  • Ati fost izolata social sau deposedata de bunuri si bani de actualul sau fostul dv. partener?
  • Ati fost fortata la activitati sexuale de vreun fel de catre actualul sau fostul dv. partener?

Atunci cand se identifica un caz de violenta domestica, urmatoarele atitudini sunt recomandabile:

  • Validare: Din pacate e ceva obisnuit in societatea noastra.
  • Afirmare: Violenta este inacceptabila – meritati ca acasa sa va simtiti in siguranta.
  • Sustinere: Sunt lucruri despre care putem discuta si care pot fi de folos.
  • Fara remarci critice, de genul: De ce nu plecati pur si simplu?
  • Respect pentru ingrijorarile si deciziile persoanei.
  • Siguranta imediata si un plan, daca e necesar.
  • Cunoasterea legislatiei si a serviciilor locale de asistenta.
  • Documentarea cazului, pentru a servi eventual, mai tarziu, unor diverse actiuni, inclusiv legale.  

In vederea clarificarii situatiei in care victima decide (sau nu) sa isi paraseasca partenerul pot fi adresate intrebari ca: Veti fi in siguranta daca va intoarceti azi acasa? Aveti un plan pentru siguranta dv.? Partenerul detine vreo arma? Este necesar sa se constientizeze ca riscul violentei creste in timpul plecarii si dupa.

Decizia de a-si parasi partenerul ii apartine intotdeauna victimei si numai victimei, asa cum lamureste lucrurile Donna Stewart, raspunzand unei intrebari din public. Chiar daca uneori aceasta poate fi uneori foarte frustrant.

Cititi aici toate relatarile de la Congresul International al Asociatiei Mondiale de Psihiatrie 2015

Violenta domestica si sanatate mintala

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihanalist-in-formare, scriitor si jurnalist. A fondat si conduce AIPsA, Cafe Gradiva si Psihoo. Cea mai recenta carte publicata: Asa s-a nascut omul nou. In Romania anilor ’50.

Toate articolele acestui autor

www.cafegradiva.ro

Tags: abuz de substanţeanxietateautor: Dorin-Liviu Bîtfoidepresiemanifestare 2015: Congresul Internaţional al Asociaţiei Mondiale de Psihiatrieparteneri sexualipsihozasănătate mintalăsinucidere / suicidtulburare de stres posttraumatic / sindrom de stres posttraumatic PTSDtulburări de alimentaţie / alimentareviolenta domestica

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Dorin-Liviu Bîtfoi

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihoterapeut şi psihanalist-în-formare. | Contactează

Citeşte şi

Sindromul geamănului pierdut
Psi

Sindromul geamănului pierdut

by Sorana Oţetea
27 decembrie 2020
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza
Societate

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

by Dorin-Liviu Bîtfoi
23 decembrie 2020
Coronavirus, pericolul contagiunii emotionale si al isteriei in masa
Societate

Coronavirus, pericolul contagiunii emotionale si al isteriei in masa

by Alexandra Drăgoi
29 noiembrie 2020
Load More
Next Post
Bullying la copii si adolescenti

Bullying la copii si adolescenti

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

101 mecanisme de apărare
Cafe Gradiva

101 mecanisme de apărare

8 octombrie 2020
Familia cu nevroza de angoasa
Cafe Gradiva

Familia cu nevroza de angoasa

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

25 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
tulburările funcţionale somatice

Tulburările funcționale somatice pot fi bine tratate prin psihoterapia psihodinamică pe termen scurt

3 februarie 2021
Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

2 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Acest site utilizează module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.