Violenta domestica si sanatate mintala

Violenta domestica si sanatate mintala

Violenta domestica: Exista mai multi termeni pentru a numi violenta domestica sau in familie, sau care o circumscriu, mai apropiat sau mai pe departe, tine sa precizeze, inca de la inceputul expunerii sale „Intimate Partner Violence and Mental Health”, Donna Stewart din Canada [ii voi reda in engleza]: Violence Against Women, Intimate Parner Violence, Interpersonal Violence, Sexual Violence / Assault / Rape, Child Maltreatment. Si, bineinteles, Domestic / Family Violence.

Conform datelor statistice, cazuri de violenta domestica au fost raportate pentru fiecare tara a lumii. Un procent cuprins intre 15-71% reprezinta femeile care au raportat situatii de violenta fizica sau sexuala din partea partenerului lor. Multe femei au raportat ca prima lor experienta sexuala a fost nonconsensuala: 40% in Africa de Sud, 24% in mediile rurale din Peru, 28% in Tanzania, 30% in mediile rurale din Bangladesh. Abuzurile fizice in timpul sarcinii ating procente cuprinse intre 4-12%.

Alte date despre cazurile de violenta domestica trimit la diferite situatii de pe intreg globul:

• Violenta domestica este principala cauza pentru ranile mai putin grave ale femeilor din Statele Unite.
• Circa 5.000 de femei sunt ucise peste tot in lume de membri ai familiei in numele „onoarei”.
• Casatoriile fortate si cele intre copii se practica pe scara larga in Asia, Orientul Mijlociu si Africa Subsahariana.
• Multi copii sunt martori la violenta domestica, fapt care poate conduce la sechele psihice sau la violenta intergenerationala. 

Factorii de risc individuali pentru violenta domestica sunt educatia precara, varstele tinere sau ale senectutii, saracia, abuzul in copilarie, abuzul de substante (alcool), alegerea partenerului, lipsa unui partener (in zonele de conflict), dizabilitatile (inclusiv cele psihice), statutul de indigen sau aborigen si – posibil, dar nu sigur – homosexualitatea. Violenta domestica poate fi creste daca partenerul abuzeaza de substante sau alcool, daca a fost abuzat in copilarie, daca are un nivel scazut de educatie sau atitudini negative fata de femei, sau daca are alti parteneri sexuali. Mai exista de asemenea factori familiali, comunitari si sociali care pot spori violenta domestica.

Violenta domestica lasa diferite sechele, fizice si psihice – printre cele din urma: sindrom de stres posttraumatic, depresie, anxietate, psihoza, tulburari de alimentatie si de somn, comportament autoagresiv, suicid, abuz de substante.

In ceea ce priveste relatia cu sanatatea mintala, concluziile unei cercetari australiene care a inclus 4 451 de femei au aratat ca 27,4% au semnalat cel putin o forma de violenta domestica. Femeile expuse la 3 sau 4 forme de violenta domestica sufera de tulburari de anxietate (77,3%), tulburari afective (52,5%), abuz de substante (47,1%), sindrom de stres posttraumatic (56,2%), felurite afectiuni psihice (89,4%) si au incercat sa se sinucida (34,7%).

Situatia identificarii cazurilor de violenta domestica

Printre semnele si simptomele care pot conduce la identificarea cazurilor de violenta domestica cele psihologice trimit in general la depresie, tulburari anxioase, durere cronica, tulburari de alimentatie, tulburari de somn, tulburari psihosomatice, abuz de substante, comportament de automutilare, unele tulburari de personalitate (borderline), psihoza non-afectiva.

Pentru identificarea cazurilor de violenta domestica este necesar sa se chestioneze inclusiv asupra faptului daca aceasta a existat in trecut. Intarzierile in a cauta ajutor sau intalnirile ratate in mod repetat pot oferi un indiciu pentru identificarea acestor cazuri. Este important sa se creeze un climat privat si sigur, confidential si suportiv (ceea ce inseamna ca partenerul nu va fi prezent). Victima poate sa nu se dezvaluie din motive ca frica, cenzura, stanjeneala, rusinea, dependenta economica, preocuparea pentru custodia copiilor, situatia de emigrant sau din diverse motive tinand de aspecte legale. Este important ca familiile sa nu fie solicitate in calitate de translatori si sa existe competente culturale (o femeie pentru interviu, daca e necesar). Si este esential ca prin situatia interviului pacientul sa nu fie expus la riscuri sporite.

Pot fi adresate asigurari si intrebari ca:

• Este important pentru mine sa imi fac o idee despre siguranta dv. in aceasta relatie.
• Va simtiti sigura in relatia dv. actuala ori in cele din trecut?
• V-ati simtit umilita sau ranita emotional de partenerul dv. sau de fostul partener?
• Ati fost vreodata amenintata sau ranita fizic de actualul sau fostul dv. partener?
• Ati fost izolata social sau deposedata de bunuri si bani de actualul sau fostul dv. partener?
• Ati fost fortata la activitati sexuale de vreun fel de catre actualul sau fostul dv. partener?

Atunci cand se identifica un caz de violenta domestica, urmatoarele atitudini sunt recomandabile:

• Validare: Din pacate e ceva obisnuit in societatea noastra.
• Afirmare: Violenta este inacceptabila – meritati ca acasa sa va simtiti in siguranta.
• Sustinere: Sunt lucruri despre care putem discuta si care pot fi de folos.
• Fara remarci critice, de genul: De ce nu plecati pur si simplu?
• Respect pentru ingrijorarile si deciziile persoanei.
• Siguranta imediata si un plan, daca e necesar.
• Cunoasterea legislatiei si a serviciilor locale de asistenta.
• Documentarea cazului, pentru a servi eventual, mai tarziu, unor diverse actiuni, inclusiv legale.  

In vederea clarificarii situatiei in care victima decide (sau nu) sa isi paraseasca partenerul pot fi adresate intrebari ca: Veti fi in siguranta daca va intoarceti azi acasa? Aveti un plan pentru siguranta dv.? Partenerul detine vreo arma? Este necesar sa se constientizeze ca riscul violentei creste in timpul plecarii si dupa.

Decizia de a-si parasi partenerul ii apartine intotdeauna victimei si numai victimei, asa cum lamureste lucrurile Donna Stewart, raspunzand unei intrebari din public. Chiar daca uneori aceasta poate fi uneori foarte frustrant.

Cititi aici toate relatarile de la Congresul International al Asociatiei Mondiale de Psihiatrie 2015

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihanalist-in-formare, scriitor si jurnalist. A fondat si conduce AIPsA, Cafe Gradiva si Psihoo. Cea mai recenta carte publicata: Asa s-a nascut omul nou. In Romania anilor ’50.

Toate articolele acestui autor

www.cafegradiva.ro