Art-terapia si tulburarile de limbaj

Art-terapia si tulburarile de limbaj

Feeling lucky with my art-therapy knowledge

Jurnal de voluntar

Nu am castigat niciodata la loto, insa atunci cand in cabinetul de consiliere am avut ocazia sa cunosc un tanar cu tulburari de limbaj – mai concret balbait, m-am simtit cea mai norocoasa persoana din Univers! Ce m-a facut sa simt acesta emotie puternica a fost bineinteles faptul ca ma indragostisem de art-terapie de cateva luni si astfel detineam tot felul de unelte valoroase numai bune de folosit in recuperarea acestui baiat.

Aveam cateva cunostinte despre aceasta tulburare, dar nu am lucrat niciodata ca logoped. Teoretic era destul de usor sa ma intorc la cursurile din facultate si sa le urmez, practic un caz de balbaiala este cu adevarat o provocare! Cu toate acestea eu eram linistita si incantata de ceea ce urma sa fie o calatorie plina de aventuri si experiente folositoare atat pentru mine, cat si pentru copil.

Balbaiala este o problema de ritm sau o problema de vorbire. Intr-o maniera mai restrictiva afirmam ca balbaiala este un tip de vorbire care demonstreaza reactii hipertonice anticipative. Balbaiala poate fi vazuta ca o perturbare a fluiditatii verbale, rezultat al unei emotii negative; in acest caz, actul vorbirii este insotit la mai multi copii de o reactie intensa de frica.

Copiii cu tulburari de ritm si de fluenta intampina cateodata probleme in exprimarea verbala a gandurilor, a nevoilor, a sentimentelor sau a emotiilor. Acestia folosesc propozitii scurte in procesul de exprimare si rareori sunt ei cei care initiaza conversatia.

Procesul activitatilor creative incurajeaza spontenaitatea copiilor cu tulburari de vorbire, iar promovarea initiativelor creative le ofera emotii pozitive si incredere in propriile lor forte. Cand acestia experimenteaza succesul in anumite activitati, se simt mai bine si comunica mai usor.

Iar asta este exact ceea ce face art-terapia: ofera spatiul, structura, materialele variate si certitudinea unei reusite! Art-terapia sustine exprimarea libera, fara nici un fel de constrangere, astfel incat persoana care experimenteaza acest tip de interventie poate sa fie lipsita de talent. Creativitatea este oricum in interiorul fiecarui om, tot ceea ce trebuie sa facem este sa ii dam frau liber si sa invatam sa o ascultam.

Baiatul despre care o sa va povestesc astazi s-a prezentat la cabinetul de asistenta psihopedagogica din scoala, la indrumarea directoarei, din cauza faptului ca in urma cu sapte luni tatal acestuia s-a sinucis, acest fapt declansandu-i copilului balbaiala.

In urma socului suferit, tanarul intampina probleme atunci cand trebuia sa se exprime – aparea balbaiala, iar cateodata refuza sa vorbeasca deoarece colegii lui radeau de el. Balbaiala copilului are impact asupra activitatilor de zi cu zi. Vorbitul in fata unui grup mare de oameni, scoala sau vorbitul la telefon reprezentau pentru el o provocare, acest lucru afectandu-i modul in care copilul interactiona cu copiii de varsta sa.

Consilierea prin tehnici art-terapeutice a avut ca scop intelegerea si acceptarea emotiilor si clarificarea a ceea ce inseamna si presupune balbaiala (si tot ceea ce tine de felul in care aceasta a aparut).

Activitatile folosite sunt din gama activitatilor specifice terapiei prin arta (harta emotiilor, coloreaza emotiile, iar ca tehnica principala Jurnalul creativ – Lucia Capacchione).

Jurnalul creativ

Este o modalitate prin care copiii pot sa se cunoasca mai bine; de asemenea poate ajuta in dezvoltarea abilitatilor de scris sau desenat. Metoda consta in exercitii simple, care se realizeaza intr-o agenda sau un jurnal personal. Exercitiile sunt realizate asa incat ii ajuta pe copii sa isi exprime emotiile si gandurile, sa se simta confortabil sa scrie sau sa deseneze, ajuta la dobandirea unui obicei de autoexprimare, dezvolta comunicarea in imagini sau cuvinte, ii determina sa fie mai observatori, sa se cunoasca mai bine si sa se placa mai mult. Jurnalul creativ ii determina pe copii sa-si foloseasca imaginatia si talentele naturale, dezvolta concentrarea acestora si ii ajuta sa-si gaseasca intelepciunea interioara.

In acest jurnal, de-a lungul a 16 sedinte, noi am punctat teme precum: despre mine, eu si ceilalti, situatii din viata, lumea mea si viitorul meu. In cadrul acestor sedinte in cabinetul de consiliere au fost la dispozitia tanarului o sumedenie de materiale artistice: cartoane colorate, margele, sarme, elemente din natura, culori acrilice, carioci, markere, culori de ceara, ace, ata, obiecte reciclate, plasticuri, stampile etc. Multitudinea materialelor i-au oferit copilului liniste interioara si dorinta de exprimare astfel incat acesta abia astepta sa se prezinte la cabinet. Jurnalul a fost folosit atat in cabinet, cat si in timpul liber al copilului.

Mai jos puteti observa un preview pentru una din temele abordate.

Corpul meu / EU: Ce se intampla?

Obiective:

• Constientizarea, acceptarea si restructurarea EU-lui;
• Intarirea increderii in sine;
• Cresterea stimei de sine;
• Ancorarea unei imagini de sine pozitive;
• Constientizarea responsabilitatii pentru transformarea de sine.

Desenati forma corpului dumneavoastra. Daca sunt parti ale corpului care va dor sau care au anumite probleme, folositi culorile pentru a le semnaliza. Alegeti culorile care exprima cum va simtiti in acele parti ale corpului.

Imaginati-va ca fiecare parte a corpului poate vorbi. Puneti urmatoarele intrebari fiecarei parti din corp pe care ati colorat-o si scrieti de asemenea si raspunsurile.

1. Cine esti tu? (partea de corp specifica: gura, genunchi,mana, deget etc.)
2. Cum te simti?
3. De ce te simti asa?
4. Ce as putea face ca sa te ajut?

In urma interventiei am reusit sa completam si sa sprijinim nevoia tanarului de a mai ramane copil, sa diminuam agresivitatea specifica situatiilor conflictuale (atunci cand ceilalti radeau de exprimarea lui) si l-am ajutat sa constientizeze ca are nevoie de sprijin si ajutor si ca rolul lui este de frate si nu de parinte pentru ceilalti frati ai sai.

In acest caz se presupune ca balbaiala a aparut pe fond emotional in urma socului suferit, avand ca factori psihosociali stresul determinat de soc, sperietura, spaima, fustrare, vinovatie. Toate aceste emotii au fost experimentate in procesul terapeutic astfel incat acesta sa reuseasca sa le inteleaga si sa le restructureze, iar sentimentul de vinovatie si gandul ca daca ajungea mai repede il putea salva pe tatal sau au fost de asemenea prelucrate.

Pe langa cele enumerate mai sus, tanarul a inteles ca anumiti factori precum cei de mentinere pot fi schimbati, deoarece contolul este la el – anxietatea de a se exprima in public; insa factori ecosistemici nu ii poate schimba el – faptul ca ceilalti elevi rad de problema lui.

Astfel procesul art-terapeutic al baiatului a implicat activitati care sa faciliteze procesul de autocunoastere, dezvoltare personala, dezvoltarea inteligentei emotionale, dezvoltarea autocontrolului si a capacitatii de rezolvare a problemelor.

In acest caz, pe langa sedintele saptamanale de logopedie, terapia prin arta a fost un real succes in procesul de reabilitarea al copilului, lucru care ne-a oferit foarte multe amintiri vizuale si nu numai, atat mie, cat si tanarului luptator!

Articol realizat in cadrul proiectului “Aplicarea art terapiei in lucru cu copii si tineri aflati in situatii de risc” organizat de A.R.T.E. (Asociatia Romana de Terapii Expresive) in colaborare cu I.A.T.A. (Icelandic Art Therapy Association) si finantat prin Fondul Bilateral National – Granturile SEE si Norvegiene 2009-2014.