Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Depresia introiectiva si depresia anaclitica: pledoarie pentru psihodiagnostic

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
1
Depresia introiectiva si depresia anaclitica: pledoarie pentru psihodiagnostic
6 Shares
Share6
Share
Pin
Tweet
Depresia introiectiva si depresia anaclitica: pledoarie pentru psihodiagnostic

Discutia referitoare la psihodiagnostic, mai cu seama la cel utilizat de psihologi si psihoterapeuti este inca una controversata in domeniul sanatatii mintale. Conceptia potrivit careia diagnosticul reprezinta etichetarea pacientului si ignorarea unicitatii si specificitatii personalitatii sale reprezinta un argument valid pentru abandonarea evaluarii clinice care presupune un psihodiagnostic. Un alt argument impotriva utilizarii psihodiagnosticului este dat de ideea ca, sub umbrela etichetarii diagnostice, clinicianul se apara, de fapt, de interactiunea profunda cu pacientul sau. Preocupat sa depisteze simptomele, specialistul nu aude, cu adevarat, ceea ce ii transmite cel care i se adreseaza. Daca psihiatrul are datoria sa diagnosticheze, de ce ar mai fi nevoie de un psihodiagnostic facut de un psiholog sau un psihoterapeut la inceputul unei psihoterapii, de pilda?

Alte voci sustin utilizarea psihodiagnosticului la inceputul procesului terapeutic si/sau dupa o vreme dupa ce a inceput psihoterapia. Specialistii apartinand acestei categorii considera ca un diagnostic bine pus reflecta un tablou cuprinzator despre problematica persoanei care ii solicita ajutorul. In plus, il ajuta pe clinician sa faca predictii si sa formuleze ipotezele de lucru cu pacientul respectiv. Desigur, psihodiagnosticul este un instrument al psihoterapeutului. El nu trebuie comunicat pacientului intr-o forma medicala in care i se da o hartie pe care e trecut un diagnostic. Psihodiagnosticul nu insumeaza doar o serie de simptome inscrise intr-un anume tip de psihopatologie, ci merge dincolo de simptom, atingand o oarecare profunzime. Functia lui este aceea de a-l ajuta pe psihoterapeut sa inteleaga mai bine si sa gandeasca asupra situatiei pacientului.

Voi ilustra cea din urma pozitie printr-un exemplu clinic. Sa luam, spre exemplificare, un caz de depresie. Simptomele depresiei sunt cunoscute: pierderea interesului pentru domeniile care inainte erau placute, lentoare psihomorie, tulburari ale apetitului alimentar si tulburari de somn, plans facil. In functie de intensitatea acestor simptome, se stabileste daca este vorba de o depresie majora sau de una medie. Se investigheaza daca este un episod depresiv sau daca este vorba despre o dispozitie depresiva care tine de personalitatea insasi a pacientului. Desigur, diagnosticul diferential este si el important. Psihoterapeutul nu se va limita doar la obtinerea informatiilor care sa raspunda segmentelor diagnostice mentionate mai sus. El va cauta sa afle care este structura de personalitate pe care s-a grefat depresia. Este vorba de o structura nevrotica? Sau una psihotica? Sau una borderline? In functie de ce raspunsuri va gasi acestor intrebari, psihoterapeutul va sti cum sa priveasca si sa gandeasca persoana din fata lui. Va avea, de asemenea, indicatii asupra abordarii tehnice, a atitudinii si a modului de relationare cu clientul.

Citeştedespre

Isteria între victimizare şi rebeliune: ce ne învaţă psihanaliza despre feminism şi protestul isteric

Isteria între victimizare şi rebeliune: ce ne învaţă psihanaliza despre feminism şi protestul isteric

29 noiembrie 2020
Stadiul isteric şi imposibilitatea de a alege obiectul dorinţei

Stadiul isteric şi imposibilitatea de a alege obiectul dorinţei

22 noiembrie 2020
De ce isteria nu mai e văzută în cabinetele de psihanaliză și capcanele determinismului biologic şi sociologic

De ce isteria nu mai e văzută în cabinetele de psihanaliză și capcanele determinismului biologic şi sociologic

22 noiembrie 2020

Experienta subiectiva a unui pacient cu depresie si cu o structura nevrotica este foarte diferita de ceea ce traieste subiectiv un pacient depresiv borderline. Cel dintai simte o culpa care il mistuie, fara a constientiza motivele vinovatiei. El se simte rau in sens moral, incapabil si, uneori, cocheteaza cu gandul sinuciderii. Cel de-al doilea nu simte culpa, ci un vid, un gol existential pe care nimeni si nimic nu-l poate umple. El nu se simte rau, ci se simte neinsemnat, incomplet. Daca primul individ cu depresie se gandeste la sinucidere pentru ca el se simte deficitar moral, ideatia suicidara a celui de-al doilea se concentreaza in ideea ca viata e lipsita de sens. Asa cum sublinieaza psihanalistul Nancy McWilliams in excelenta sa carte Diagnosticul psihanalitic (Editura Fundatia Generatia 2014),

In termenii relatiei de obiect, primul este prea plin de altii internalizati care-i spun ca este rau; cel de-al doilea este prea gol de orice internalizare care i-ar fi putut da o directie. Discriminarea diagnostica dintre primul tip de depresie (numita “melancolie” in literatura psihanalitica timpurie sau, mai recent, “depresie introiectiva (Blatt, 2008)) si cel de-al doilea, ca stare psihica de vid (depresia “anaclitica” la Blatt) este esentiala, din motive foarte practice. Pacientul cu primul tip de traire depresiva nu va raspunde bine la atitudinea deschis empatica si suportiva a clinicianului care face evaluarea; el se va simti neinteles ca persoana care primeste mai mult decat stie el ca merita si va deveni si mai depresiv. Pacientul cu cel de-al doilea tip de experienta subiectiva se va simti usurat de expresia directa a grijii si a suportului terapeutului; golul sau va fi umplut temporar, iar agonia rusinii va fi domolita.

Depresia introiectiva si depresia anaclitica: pledoarie pentru psihodiagnostic

Alexa Plescan

este psiholog si lucreaza cu adulti, adolescenti si copii. Pentru consultatii in Bucuresti sunati la 0735 524 756 sau scrieti un email la contact@alexaplescan.ro.

Toate articolele acestui autor

Tags: autor: Alexa Bîtfoidepresia

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Isteria ca o luptă cu tauri şi cum a fost viaţa Dorei după tratamentul cu Freud
Cafe Gradiva

Isteria ca o luptă cu tauri şi cum a fost viaţa Dorei după tratamentul cu Freud

by Alexa Bîtfoi
22 noiembrie 2020
Identificarea isterică în visul cu somon afumat şi în cazul Dora
Cafe Gradiva

Identificarea isterică în visul cu somon afumat şi în cazul Dora

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Roz pentru fetiţe, albastru pentru băieţei? Cum ne abate ideologia atenţia de la întrebările fundamentale despre identitatea de gen
Cafe Gradiva

Roz pentru fetiţe, albastru pentru băieţei? Cum ne abate ideologia atenţia de la întrebările fundamentale despre identitatea de gen

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Load More
Next Post
Circul nostru va prezinta

Circul nostru va prezinta

Comments 1

  1. Anonim says:
    2 ani ago

    este si o continuare a acestui articol? ce ne puteti spune despre depresia la un pacient psihotic? care sunt abordarile terapeutice pt fiecare dintre variante? (pe scurt, desigur)

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Familii nevrotice de simptom, familii nevrotice de caracter
Cafe Gradiva

Familii nevrotice de simptom, familii nevrotice de caracter

8 octombrie 2020
Ce vede (proiecteaza) alchimistul in picatura de vin
Cafe Gradiva

Ce vede (proiecteaza) alchimistul in picatura de vin

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.