• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Cafe Gradiva

Cum isi face doliul un oras?

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Cum isi face doliul un oras?
Share
paris doliu atacuri teroriste

Cum isi face doliul un oras?

Gavin Brent Sullivan, Coventry University

Trauma emotionala a atentatului din 13 Noiembrie din Paris se proiecteaza mult dincolo de aceia ale caror vieti au fost direct afectate. Atat cei care traiesc langa locurile unde au avut loc atentatele, cat si acei aflati mai departe care s-au identificat cu victimele au trait frica, au fost ingrijorati si au trecut printr-un soc. Acum parizienii trebuie sa inteleaga ce au trait si sa afle cai de a face fata pierderilor.

Dar atunci cand emotiile unui mare numar de persoane se concentreaza asupra aceluiasi eveniment in acelasi timp, trebuie sa avem in vedere felul in care cetatenii unui oras – ori chiar ai unei natii intregi – isi impartasesc si isi traiesc emotiile ca grup.

Exista o interactiune complexa intre emotiile pe care oamenii le impartasesc cu altii si modul in care aceste emotii sunt reprezentate ca experiente colective ale „socului” sau ale „doliului”. Aceste descrieri surprind intr-un fel sau altul, foarte autentic, faptul ca atmosfera sau climatul emotional al unui loc s-a schimbat: ceea ce reiese cu puterea evidentei din numarul redus al persoanelor de pe strazi, din reactiile spontane la evenimente care nu constituie o amenintare si din absenta rasului in spatiile publice.

Citeştedespre

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023

Kazuki Oishi 29.09 | Anaïs Touchot 30.09

Cum îi putem ajuta pe refugiaţii din Ucraina

Modalitatile in care oamenii reflecta toate acestea si in care afla cai de a face fata [to cope with] se desfasoara in comunitatea locala. Ca rezultat apar de indata norme despre ce este bine sa faci, despre modalitatea potrivita de a te comporta.

Sa fim impreuna

Exista uneori teama ca emotia impartasita, in special emotia de mare intensitate, poate declansa un comportament necontrolat de tip „mob”, cum ar fi panica sau revoltele. E o ingrijorare nu intru totul neintemeiata – in zilele de dupa recentele atacuri teroriste un inoportun foc de artificii din Place de la République a provocat panica. Dar, in ansamblu, asemenea ingrijorari sunt deplasate. Desi emotiile sunt foarte intense dupa un atac terorist, reactiile tipice sunt cele de tristete si revolta.

Adesea, in clipele de tristete colectiva, oamenii simt nevoia sa isi arate profunzimea emotiilor care ii incearca asezand flori pe locuri semnificative, adunandu-se in locurile publice, stand de veghe la lumina lumanarilor si implicandu-se in ritualuri si activitati ce sporesc sentimentul de grup, precum intonarea imnului national. „Minutul de tacere” – moment tipic prin care se cinsteste memoria celor morti ori in mare suferinta – e un alt exemplu.

Studii recente arata ca atunci cand cetatenii unui oras se implica in astfel de evenimente ritualice de masa se creeaza un sentiment de solidaritate, iar oamenii sunt motivati sa se identifice mai mult cu ceilalti membri ai grupului. O cercetare despre atentatele cu bomba feroviare din Madrid din 2004 arata ca participantii la ritualurile si demonstratiile impotriva razboiului si terorismului care „au pus accentul pe solidaritate si idealurile pozitive mai degraba decat pe ura pentru dusman” au favorizat dezvoltarea unui climat pozitiv de speranta, solidaritate si incredere.

Abonaţi-vă la newsletter Cafe Gradiva

Primiţi în email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.

Se pare ca, luand parte la demonstratii, oamenii si-au intarit credinta ca cetatenii Madridului pot raspunde pozitiv si rezilient la trauma colectiva.

Evenimentele din Paris ne sugereaza ca un proces similar e in curs de desfasurare. In duminica de dupa atentate mii de persoane au marsaluit purtand un banner pe care se putea citi „Nu ne este frica”. Multi au imbratisat un barbat musulman ce sta pe strada legat la ochi, intr-o incercare de a readuce increderea. Iar un interviu remarcabil cu un tata si un fiu a surprins felul in care experientele impartasite pot stimula increderea si pot reinnoi speranta.

Intr-aceste feluri si in multe altele parizienii isi arata angajamentul pentru „fraternité”, valoare pe care o opun suferintei. Demersurile colective de doliu se indreapta astfel catre abordarea traumei cauzate de atacurile teroriste.

A face fata traumei

Potrivit unei cercetari asupra consecintelor evenimentelor din 11 Septembrie 2001, numai o minoritate a cetatenilor vor dezvolta o tulburare de stres posttraumatic (PTSD) si probleme psihice pe termen lung ca urmare a atacurilor teroriste. Ramane insa de cea mai mare insemnatate ca oamenilor sa le fie oferit sprijinul adecvat, pentru a-i ajuta sa faca fata [to cope with] evenimentelor perturbante [distress-ului].

Sprijinul psihosocial oferit de organizatii precum Crucea Rosie si interventiile psihologice pentru „debriefing” nu reduc neaparat riscul de a dezvolta o tulburare de stres posttraumatic. O cercetare ne sugereaza ca acestea pot chiar sa obstructioneze procesele naturale de coping.

Iata de ce exista pareri dupa care demersurile de sprijin ar trebui lasate in seama „capitalului social” al comunitatilor afectate de asemenea evenimente coplesitoare si perturbatoare. Ceea ce inseamna ca resursele necesare pentru recuperare ar trebui sa vina dinspre legaturile pe care oamenii le au cu un loc si dinspre reteaua de relatii a comunitatii lor.

Judecand astfel, cei care trebuie sa sprijine persoanele suferinde si vulnerabile si sa se implice in eforturi colective de coping sunt cetatenii Parisului.

Spiritul comunitar

Exista si limite ale beneficiilor doliului colectiv. Chiar si atunci cand raspunsul majoritatii la atrocitati precum cele ale atacurilor teroriste din Paris este unul al impotrivirii non-violente, al solidaritatii si al dorintei de a nu-i lasa pe teroristi „sa invinga”, asta nu inseamna ca toti simt la fel. Emotiile nu sunt intotdeauna contagioase, iar a simti solidaritate cu concetatenii tai nu exclude posibilitatea ca oamenii sa simta si alte impulsuri, mai agresive. Ceea ce reiese cu limpezime din recenta crestere a numarului celor care au aplicat pentru a intra in armata franceza.

E posibil de asemenea ca unele persoane sa isi proiecteze mania si ura asupra celor perceputi ca „straini” sau asupra grupurilor minoritare. Iata de ce este esential ca autoritatile sa gestioneze cu atentie protestele si demonstratiile: daca aceste evenimente sunt alimentate de ura sau daca tintesc catre grupurile minoritatilor, atunci in mod inevitabil vor escalada tensiunile din comunitatea locala si vor creste probabilitatea unor alte evenimente tragice.

Cetatenii Parisului au inca un lung proces de doliu inainte. Trairile sunt inca neelaborate si vor fi influentate de evenimente viitoare. Se poate sa existe in viitor varfuri emotionale si momente-cheie, cum ar fi redeschiderea locurilor unde au fost omorati oameni. In cele din urma, aniversari si decizii pe termen lung – cum ar fi ridicarea unor monumente sau memorialuri pentru victime – ii vor indemna pe oameni la reflectie si la retrairea durerii si a tristetii.

Manifestarile de respect, solidaritate si „spirit comunitar” reprezinta fara doar si poate un panaceu pentru urmarile de durata ale atacurilor teroriste si au un rol semnificativ de jucat. Orice s-ar intampla, este mai important ca niciodata sa ne asiguram ca toata lumea este inclusa in procesul de doliu. Procedand astfel, Paris va iesi din aceasta tragedie mai puternic si mai unit.

The Conversation

Gavin Brent Sullivan, Reader in Identity and Resilience In Communities and Organisations, Coventry University

Acest articol a fost publicat initial de The Conversation. Cititi aici articolul original.

Foto: Moyan Brenn / Flickr

Psihoterapeut Bucuresti – aici 

ShareSendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

aplicaţii mobile pentru sănătatea mintală
Psi

„Top 25 aplicații mobile pentru sănătatea mintală”: cum exploatează corporaţiile o criză reală pentru a-ți monetiza datele

by Anna-Verena Nosthoff & Felix Maschewski & Nick Couldry
4 decembrie 2023
Sexul pe reţelele de socializare
Societate

Identități schimbătoare: performând sinele sexual pe reţelele de socializare

by Emily van der Nagel & Katrin Tiidenberg
28 mai 2023
Templul taoist Louguantai
Cultură

Scurtă povestire taoistă despre un ghidaj inconştient prin Munţii Zhongnan

by Şerban Toader
7 noiembrie 2022
Load More
Next Post
La multi ani, Philippe Sollers!

La multi ani, Philippe Sollers!

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Personalitatea psihotica si tortura memoriei
Cafe Gradiva

Personalitatea psihotica si tortura memoriei

8 octombrie 2020
Cum se vindecă Sindromul Pinocchio?
Cafe Gradiva

Cum se vindecă Sindromul Pinocchio?

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.