De la strada la ansambluri rezidentiale. Opt ipostaze ale locuirii in Bucurestiul contemporan
Asociatia VIRA anunta lansarea rezultatelor cercetarii multidisciplinare realizata in cadrul proiectului Case Vii. Diversitatea culturala a spatiilor de locuit din Bucuresti si imprejurimi. Casele si oamenii din spatele usilor, resorturile de ordin cultural, social si economic care isi pun amprenta asupra experientei de locuire, au reprezentat directiile de analiza ale echipei extinse de cercetare. Dezbaterea dedicata cercetarii va avea loc vineri, 11 decembrie, incepand cu ora 16:30 la Cetatea Artelor din strada Henri Coanda nr. 38, Bucuresti.
Cauti un psihoterapeut in Bucuresti? Iata recomandarile noastre
Modul in care spatiul de locuit este folosit descrie idei si valori culturale, iar experientele de locuire surprind deopotriva istoria personala si pe cea a comunitatilor sau grupurilor de oameni. Astfel, subiectul locuirii in Capitala a fost abordat prin prisma a opt tipologii si, in special, a particularitatilor acestora: caminele si chiria, casa in credit, apartamente din blocurile construite in perioada socialista, ansamblurile rezidentiale, spatiile de locuit din zona periurbana din proximitatea Bucurestiului, fostele case nationalizate si cazul persoanelor evacuate, locuintele din zone de tip „ghetou” si persoanele fara adapost.
Cercetarea De la strada la ansambluri rezidentiale. Opt ipostaze ale locuirii in Bucurestiul contemporan scoate in evidenta influenta majora pe care statutul de proprietar continua sa il aiba asupra experientei de locuire. Detinerea unei locuinte este asociata cu stabilitatea, securitatea si este, in acelasi timp, o investitie. Acesta este si unul dintre motivele pentru care statutul de chirias e perceput ca fiind unul vulnerabil, atat in raport cu proprietarii, cat si in raport cu propriile asteptari. In ceea ce priveste locuirea in rate, o constanta a acesteia este data de notiunea de compromis pe care viitorii proprietari o resimt prin alegerea unei zone si unui anumit tip de locuinta, prin adoptarea unui stil de viata mai cumpatat si prioritizarea creditului.
Rezultatele studiului prezinta si standardul aspirational in privinta caminului visat: locuinta individuala sau, altfel spus, „casa pe pamant”, diferita insa de locuinta rurala traditionala. Studiul de caz ce prezinta specificul locuirii in zona periurbana a Capitalei – comuna Chiajna, judetul Ilfov – abordeaza transformarile prin care trec locatarii, locuintele lor, dar si localitatea per ansamblu. Dintr-un spatiu eminamente agricol acesta devine, treptat, unul construit, capatand caracteristicile celui urban.
Analiza transformarii unui spatiu de locuit in „acasa”, cu accent pe apartamentele din blocuri ridicate in perioada industrializarii socialiste (cartierul Tineretului), reflecta caracterul de proces al acestei transformari. De cele mai multe ori interiorul unui astfel de apartament, standardizat, se afla in stransa legatura cu identitatea celui care il locuieste. In cazul noilor ansambluri rezidentiale, criteriile modernului si ale esteticului devin factori decisivi in alegerea unei locuinte.
Acolo unde exista deficiente de infrastructura, resurse sau servicii – cu accent pe zonele de tip „ghetou” din Capitala – valorile familiei extinse si comunitatea devin mai importante decat spatiul fizic privat detinut. Despre strategii de supravietuire si adaptare se face discutie si in legatura cu nationalizarea caselor si restituirile de facto. Este vorba de locuirea in vecini, la rude si chiar bricolarea unor locuinte in strada.
Legatura cea mai puternica intre locuire si identitate iese in evidenta in situatia persoanelor fara adapost. Cercetarea reflecta rolul organizatiilor nonguvernamentale in procesul de redobandire a identitatii, prin sprijinul pe care acestea il ofera persoanelor care locuiesc in strada.
Echipa care a documentat si analizat varietatea formelor si experientelor de locuire din Bucurestiul contemporan, coordonata de Natalia Negru, a fost alcatuita din cercetatori din cadrul Asociatiei Vira (Andra-Mitia Dumitru, Cristina Boboc, Oana-Cristiana Iftode, Vlad Catuna) si Muzeului National al Taranului Roman (Carmen Mihalache, Maria Mateoniu, Ciprian Voicila, Bogdan Iancu, Cosmin Manolache). Acestia au fost sprijiniti de studenti voluntari de la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala (Universitatea din Bucuresti), Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative si Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”.
Raportul final de cercetare va putea fi consultat la adresa www.bucharesthousingstories.ro, la o data pe care Asociatia Vira o va face publica in curand. Acesta va cuprinde urmatoarele titluri:
- Locuiri tranzitorii. De la camera de camin la locuinta cu chirie. Autor: Maria Mateoniu
- O etnografie a locuirii in rate. Autor: Oana Cristiana Iftode
- Apartamentul de bloc intre spatiu de locuit si „acasa”. Autor: Andra-Mitia Dumitru
- „Mare, curat si frumos”. De la blocul comunist la ansamblu rezidential. Autor: Cristina Boboc
- „Metropola” Chiajna. Experiente ale locuirii intr-un spatiu rural periurban. Autor: Carmen Mihalache
- Locuirea in spatii disputate. Case nationalizate, retrocedari si evacuari in Bucuresti. Autori: Bogdan Iancu si Cosmin Manolache
- Locuire colectiva si solidaritate in zonele de tip „ghetou”. Autor: Vlad Catuna
- Casa din strada. Cum locuim cand nu avem unde locui. Autor: Ciprian Voicila
Complementar activitatii de cercetare, echipa proiectului Case Vii continua realizarea web documentarului Bucharest Housing Stories si desfasurarea unor ateliere de educatie culturala cu tineri liceeni.
Cercetarea De la strada la ansambluri rezidentiale. Opt ipostaze ale locuirii in Bucurestiul contemporan a fost realizata in cadrul proiectului Case Vii. Diversitatea culturala a spatiilor de locuit din Bucuresti si imprejurimi, finantat printr-un Grant oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein si Guvernul Romaniei in cadrul programul PA17/RO 13 Promovarea Diversitatii in Cultura si Arta din cadrul Patrimoniului Cultural European.
Promotor proiect: Asociatia VIRA
Parteneri proiect: Asociatia MAIE si Muzeul National al Taranului Roman
Evenimentul este inclus in cadrul conferintei Caleidoscop. Perspective interdisciplinare asupra spatiilor alternative, este desfasurat in perioada 10-11 decembrie si e organizat de echipa Caleidoscop in parteneriat cu Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti.
Pentru detalii nu ezitati sa ne contactati
Andrei Craciun, manager proiect, andrei.craciun@vira.ro | 0721.282.741
Natalia Negru, coordonator cercetare, natalia.negru@vira.ro | 0742.521.586
