Conferinta Internationala privind Naratiunea Interactiva Digitala 2015, prima zi

Conferinta Internationala privind Naratiunea Interactiva Digitala 2015, prima zi

Cineva imi povestea ca un prieten de-al lui a plecat sa lucreze la o banca in Elvetia. Dupa o saptamana seful il cheama la el si ii spune: Ne-ai zapacit pe toti, ia manualul asta de lucru, studiaza-l o saptamana si apoi vino inapoi, ca ne-ai innebunit de tot. Omul a plecat si dupa o saptamana s-a intors la banca si s-a integrat in colectiv. Ce facuse? Nimic senzational pentru noi, muncea haotic ca in Romania si ii imbolnavise de nervi pe toti colegii. Dupa ce a invatat cum trebuie sa munceasca ordonat, nu a mai fost o problema pentru nimeni.

Cam asa am facut si eu in prima zi a Conferintei de la Copenhaga. Am ajuns la Universitatea Aalborg mai devreme, cam cu o ora, si am inceput sa intreb la receptia centrala unde este biroul de inregistrare al conferintei. Domnisoara de acolo nu stia nimic. Eu am intrat in panica. Am crezut ca s-a anulat conferinta. Domnisoara de la ghiseu s-a uitat pe site. Totul era normal. Eu am insistat, ca trebuie sa incepem la ora 9.00. Atunci ea mi-a spus ca mai sunt cel putin 45 de minute pana la 9. Bine, dar organizatorii unde sunt ? Intreb iritat. Nu stia. Trebuiau sa vina, am continuat eu, ca doar incepem la ora 9.00. Fata de la ghiseu era deja tracasata si incurcata. Eu, panicat.

Nu am avut ce sa fac si m-am dus sa caut prin universitate. La sala 006 credea cea de la receptie ca se afla biroul de inregistrare. Am impresia ca a vrut sa scape de mine pentru ca sala respectiva era goala. In fine, la ora 9.00 ma intorc la receptie si… surpriza: langa ghiseu era deschis biroul de inregistrare al Conferintei si pe toti peretii, unde mai devreme nu era nimic, erau lipite afisele Conferintei. Totul incepuse la ora 9.00, asa cum era programat. Fara stres, fara intarziere si cu dorinta de a te simti bine si de a schimba idei legate de domeniul care ne este tuturor drag: Naratiunea Digitala Interactiva.

Aceasta a fost prima lectie pe care am primit-o.

Au urmat apoi mai multe care au inceput cu un omagiu adus „Regelui Neincoronat al Naratiunii Interactive”, Chris Crawford. Acesta este un veteran in design-ul jocurilor pe calculator, un pionier al Naratiunii Digitale Interactive si care dezvolta, acum, un nou proiect interactiv pe care il considera revolutionar si care este intitulat Siboot (detalii pot sa fie gasite la adresa: www.siboot.org/storyworld.html).

Chris, imbracat intr-o bluza larga, albastra, aratand ca un adevarat Guru in mijlocul ucenicilor…

…incepe sa prezinte referatul intitulat „Cantecul de sirena al Naratiunii Interactive”, o ironie evidenta la adresa acelora care, cu ceva ani in urma, au prezis fals ca naratiunea interactiva va disparea. Iata ca s-au inselat amarnic, sustine Chris, iar astazi naratiunea interactiva este un limbaj natural al omului care a capatat o identitate proprie in spatiul general al naratiunii.

Cinci obstacole, avertizeaza Chris, trebuie sa fie trecute pentru a se putea crea o naratiunea interactiva autentica:

1. Desenarea de chipuri care sa fie foarte expresive si care sa transmita stari emotionale cat mai diverse.
2. Personalitati puternice care sa fie apropiate celor din dramaturgie. Chris spunea ca personajele nu trebuie sa fie plictisitoare si nici sa aiba aspectul comun ca al oamenilor simpli, ci trebuie sa fie niste eroi autentici ca cei din Matrix.
3. Structura narativa trebuie sa fie capabila sa produca interactiuni dramatice. Asa cum se stie, liniile narative din cadrul unei naratiuni interactive se intersecteaza in puncte numite noduri. Chris atragea atentia ca aceste noduri trebuie sa fie Verbe pentru ca esenta unui eveniment este data de verb…

   

   …iar aceste verbe pot sa ofere tensiunile dramatice necesare naratiunii interactive.

4. Trebuie construit un mediu in care utilizatorii sa gaseasca instrumente pe care sa le foloseasca foarte usor si care sa fie foarte diferite unele de altele pentru a evita confuzia atunci cand acestia nu stiu ce instrument sa foloseasca si cand este nevoie de el in timpul navigarii prin naratiune. Si…
5. Cel mai important lucru: limbajul. Acesta este liantul cel mai eficient intre utilizator si personajele care populeaza naratiunea interactiva.

De la Departamentul Comunicatii si Noua Media al Universitatii Nationale din Singapore, Alex Mitchell…

…a prezentat o comunicare despre importanta fenomenului de a reciti sau reviziona o opera de arta. El pleaca de la ideea ca a reciti o carte sau a revedea un film este o actiune dedicata analizei critice sau meditatiei asupra operei de arta pentru a descoperi noi valente care la prima lectura / vizionare au scapat.
Alex sustine ca fenomenul recitirii este unul esential si pentru naratiunea interactiva deoarece aceasta ajuta utilizatorul sa faca doua lucruri: in primul rand sa descopere toate situatiile din cadrul naratiunii interactive si, in al doilea rand, sa inteleaga mecanismul interior al acesteia. Adica utilizatorul prin reintrari repetate in spatiul naratiunii interactive va intelege modul in care aceasta a fost construita atat narativ, adica la nivelul povestii, cat si tehnic, la nivelul modului in care agregatele care alcatuiesc ramurile naratiunii interactive se combina si transmit semnificatia artistica.

Doua elemente care sunt foarte importante in construirea unei naratiuni interactive: timpul si spatiul, au fost analizate de Henrik Schoenau-Fog, de la Facultatea de Arhitectura, Design si Tehnologiile Media, a Universitatii Aalborg, Danemarca.

Mai exact, Henrik spunea ca una dintre marile provocari ale naratiunii digitale interactive este aceea de a-l ajuta pe utilizator sa calatoreasca liber prin lumile care alcatuiesc acest tip de naratiune si, in acelasi timp, acesta sa stie exact care este ordinea de curgere a evenimentelor. Henrik spunea ca pana acum solutia care a fost gasita se refera la conceptul de spatiu-timp continuu in care sa fie organizata desfasurarea evenimentelor. Acest spatiu-timp continuu este alcatuit din cadre care pot sa fie de mai multe feluri. De exemplu in cazul evenimentelor:

1. Evenimente care nu sunt blocate in timp si in spatiu.
2. Evenimente care sunt blocate in timp, dar nu si in spatiu.

   

3. Evenimente care sunt blocate in spatiu, dar nu si in timp.
4. Si evenimente care sunt blocate si in timp si in spatiu.

Iar despre ordonarea evenimentelor, Henrik vorbea despre mai multe situatii:

1. Cronologic, ordonarea liniara dupa cauza si efect.
2. Asociativ.
3. Tematic, asa cum este cazul serialelor alcatuite din episoade.

   

4. Si aleatorie.

Henrik mai amintea si de un lucru foarte interesant, acela ca pentru un utilizator navigarea prin naratiunea interactiva este liniara, in timp ce creatorul acesteia trebuie sa gandeasca in spatiu si sa formeze mai multe lumi care sa se intersecteze intre ele.

Ultima „prezenta” din prima zi a Conferintei despre care vreau sa va vorbesc a apartinut Fatmei Al Aamri din Oman. Si am folosit ghilimelele pentru ca…

Fatma si-a sustinut prelegerea prin internet, cu ajutorul programului Skype, deoarece a intampinat o serie de probleme atunci cand a incercat sa obtina viza, probleme care au impiedicat-o sa fie aici. Organizatorii au gasit o solutie deosebita, din punctul meu de vedere, care vrea sa arate ca Naratiunea Digitala Interactiva nu tine de state si nici de granite, ci este o comunitate de oameni care gandesc impreuna si care NU fac politica… sau… FAC politica… intrebare narativa interactiva deschisa care are doua raspunsuri posibile… le cunoasteti si dumneavoastra…

Dar nu acesta este motivul pentru care vreau sa va vorbesc despre experimentul interactiv pe care l-a facut Fatma in tara ei.

Motivul este acela ca acest experiment se adreseaza copiilor si este singurul caz din lista de prelegeri care vor fi prezentate la conferinta si care se adreseaza celor mici.

Fatma a plecat de la urmatoarea intrebare: povestile interactive pentru copii le vor deschide acestora apetitul pentru lectura?

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, Fatma a adunat doua grupe de copii din clasele primare, baieti si fete, carora le-a creat sase povesti interactive inspirate din folclorul oman. Sarcina copiilor era aceea de a crea decorul in care se desfasurau cele sase povesti. Asadar copiii trebuiau sa citeasca cu atentie textele de pe fiecare imagine, sa identifice corect personajele si sa umple imaginile cu decoruri pe care le gaseau in josul ecranului, intr-un spatiu separat de imaginea povestii. Daca ei puneau corect obiectele de decor in functie de personaje si de actiune, atunci povestea mergea mai departe. Daca nu, ei erau blocati pana alcatuiau decorul corect.

Raspunsul la intrebarea Fatmei a fost unul interesant, ea a observat ca o deschidere mai mare catre citit au manifestat mai mult fetele si mai putin baietii, dupa ce au manipulat obiectele din naratiunea interactiva. Despre motivele care au dus la acest rezultat, Fatma a tinut sa ne spuna doar ca ele nu tin de educatia primita in statul musulman si nici de traditiile de acolo. Atat, si nimic mai mult.

Dar eu ma intreb, acum la final, asa cum am facut si la inceputul acestei prezentari: rezultatul nu este sau ESTE influentat de o cultura mult diferita de cea a Europei Occidentale, pentru a nu spune mai mult si pentru ca gasi o formula non- sau… politica?

Despre a doua zi a Conferintei – promit sa revin cat se poate de curand…

Cauti un psihoterapeut in Bucuresti?