Frumusetea e o enigma. Frumosul va salva lumea.
spunea Dostoievski prin vocea lui Mîskin.
Paris nu a ales-o pe Athena, care ii oferea Intelepciune, nici pe Hera, care ii oferea Putere si Tihna, ci pe Afrodita, cea care ii oferea Femeia cea mai Frumoasa. Probabil ca Paris se simtea si puternic, si intelept, atata vreme cat avea langa el femeia iubita.
Frumusetea, in sens de atractivitate, este asociata deseori si cu bunatatea, si cu inteligenta. Copilul mic, cand este furios pe cineva, spune:
Esti urat/a!
Cand este bucuros si fericit, spune:
Esti frumos / frumoasa!
Frumusetea fizica este efemera, insa cea adusa de arte este eterna. Arta se naste din emotie si creeaza emotie, poate mai mult decat Adevarul si Binele. Adevarul si Binele trezesc in oameni poate de multe ori dorinta de Putere. Nu stiu daca exista multe persoane extaziate in fata vreunui Adevar sau a vreunui Bine maret, insa in fata frumosului Artei multi se extaziaza, chiar daca nu au neaparat educatie in acest sens. Arta, sub multele ei forme, trece dincolo de cultura si educatie, spre deosebire de Adevar si Bine.
Daca Hitler ar fi continuat sa dea un sens vietii lui prin arta, poate ca nu ar mai fi existat cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
Paradoxal, Arta este mai aproape de subiectivitate decat Adevarul si Binele, insa pe cat este de subiectiva, pe atat de mult se aproprie de real si il poate preschimba. Mesajul artistic creeaza revolutii. Arta face ca omul sa suporte o oranduire tiranica si pe de alta parte poate crea revolte.
Arta are multe moduri de a se dezvalui. Unor artisti (de exemplu impresionistilor) poate ca li se potrivesc cuvintele lui George Bernard Shaw:
Abonaţi-vă la newsletter Cafe Gradiva
Primiţi în email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Fara arta cruzimea realitatii ar face lumea de nesuportat,
insa altora (gen Duchamp), li se potrivesc ce a spus Picasso:
Arta este minciuna care ne permite sa intelegem adevarul.
Filosoful britanic Roger Scruton vorbeste in documentarul De ce conteaza frumusetea despre nevoia oamenilor de frumusete, de estetica, prin arta.
El conchide
ca ne gasim consolarea pentru durerile noastre si ca frumusetea poate fi considerata un substitut al religiei. Religia e un substitut al frumosului.
Freud spunea:
Omului ii trebuie un vis ca sa suporte realitatea.
Arta este un asemenea vis, care evidentiaza realitatea si creeaza iluzia nemuririi.
Cristiana Alexandra Levitchi
este psihoterapeut, psiholog clinician, facilitator constelatii. „Sunt om si nimic din ce e omenesc nu-mi este strain” – vorba lui Terentiu a devenit motto-ul sau.
