Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Pride and Prejudice rafistolat: de la salonul Regency la Apocalipsa zombie

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
2
Pride and Prejudice rafistolat: de la salonul Regency la Apocalipsa zombie
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Citeştedespre

Woody Allen Bananas psihanaliză

Woody Allen în psihanaliză. Cel mai faimos analizand al lumii împlineşte azi 85 de ani!

22 decembrie 2020
Charcot isterie sex

De la Charcot la „revistele pentru bărbaţi”: când isteria devine fantezie

18 decembrie 2020
Utilizarea dramei creative şi a artei povestirii în îngrijirea persoanelor cu boala Alzheimer

Utilizarea dramei creative şi a artei povestirii în îngrijirea persoanelor cu boala Alzheimer

29 noiembrie 2020

pride and prejudice and zombies mandrie si prejudecata

In 2009 Seth Grahame-Smith publica o carte pe a carei coperta se trece coautor, impreuna cu Jane Austen, al unui text care socheaza prin oximoronica alaturare a titlului Mandrie si prejudecata cu cel al monstrului preamarit in cinemaul horror american, omniprezentul zombie.

Un monster mashup

Bizara alaturare, am putea spune – o alaturare de tip monster mashup menita fara indoiala sa-i socheze pe fanii scrupulosi ai clasicului roman. Ajuns bestseller, Pride and Prejudice and Zombies, care, de altfel, pastreaza intriga si stilul austinian, aruncand doar un ingredient de apocalipsa zombie in reteta autoarei britanice, se inscrie de altfel intr-o moda recenta hibridizanta, care cupleaza texte clasice cu elemente din cultura populara. Sacrosanta prima propozitie din romanul lui Jane Austen este rescrisa parodic de Grahame-Smith:

It is a truth universally acknowledged that a zombie in possession of brains must be in want of more brains. 

Rizibil? Fara indoiala. Socant? Asta isi si propune. Exploatare a scenariului mult-iubit din Mandrie si prejudecata? Fara doar si poate. Iata ca acum putem sa vedem de altfel aceasta carte hibridizata adusa pe marele ecran.

Distributia filmului aduce cu sine o pleiada de actori britanici cu panas: Lily James din Downton Abbey, Charles Dance in rolul domnului Bennet (cunoscut din numeroase productii britanice de televiziune, precum si din Game of Thrones) si, nu in ultimul rand, in rolul domnului Darcy, Sam Riley (il stim din rolul incandescent din Control unde-l interpreta pe solistul de la Joy Division sau din On the Road) – ales poate (si aici intervine intertextul adaptarii si al actorului iconic) datorita asemanarii vizibile (cultivate mai mult ca sigur aici) cu Colin Firth (din mult-iubita adaptare a lui Andrew Davies). Charisma lui Lily James ca Elizabeth Bennet sau Mr Collins-ul excelent al lui Matt Smith (Dr Who) fac filmul sa merite urmarit, cu toate ca lasa privitorul mult mai dornic sa revada povestea originala, decat sa inghita reciclajul zombie.

Elizabeth Bennet – zombie killer

Statutul de text iconic al romanului lui Jane Austen a fost indelung discutat. Textul a fost adesea adaptat, reinterpretat ca scenariu de plecare de tip chick lit sau chiar ca romant bollywoodian. Este vorba, daca stam sa ne gandim, de un statut comparabil cu cel al textelor shakespeariene, care au facut obiectul a numeroase reinterpretari si updatari. Ceea ce poate face cartea, asemenea textelor shakespeariene, sa se preteze atat de bine la reinterpretare si recontextualizare este ca se afla exact la acea interesanta intersectie dintre canonic si popular: este un text sacrosanct, care face deja parte din canonul clasic, dar in acelasi timp este atat de iubit, citibil si universalizant, incat a contribuit la nasterea unui intreg gen in literatura populara, genul romance.
Pride and Prejudice and Zombies mizeaza pe clash-ul satiric dintre un scenariu Regency de salon, luat ca norma, si o anormala invazie zombie, care ameninta societatea cu distrugerea. In loc de aluzivul postfeminist dintr-o interpretare a lui Austen in genul Bridget Jones, Pride and Prejudice and Zombies opteaza pentru o reprezentare teribilista si autoironica de tip girl power: Elizabeth Bennet este transformata intr-o eficienta si seducatoare zombie killer (care rivalizeaza cu personajul Millei Jovovich din Resident Evil) inscriindu-se perfect in panoplia recenta de eroine puternice pe care le-au inscaunat francize de tip Hunger Games sau Divergent. Lista de virtuti feminine clasice este updatata in stil fantezie de secol douazeci si unu. Astfel statutul traditional al unei lady este in mod ironic modificat, iar Mr Darcy (Sam Riley) proclama sus si tare ca o educatie perfecta a unei doamne trebuie sa includa cantul, dansul si… arta razboiului.

Un text goticizat

Dincolo de update-ul ironic al reprezentarilor feminine, interpretarea in termenii unei Apocalipse zombie este interesanta in contextul actual, unde se resimte foarte acut contrastul dintre spatiul securizant al lumii normale si cel anormal al amenintarii postapocaliptice (degradarea mediului, terorismul, criza economica etc.). In film acest contrast este foarte bine marcat prin alternarea cadrelor de peisaje idilice si luminoase cu intunecatele secvente postapocaliptice. Sa ne amintim, seriale de tip The Walking Dead au readus de altfel scenariul cu zombie in atentia publicului. Interesant este in principal accentul pus de un scenariu de tip zombie horror pe violenta in pura si neta ei corporalitate: zombie-ul este doar un corp mort care trebuie ucis si strivit fara mila – doar un corp dezgustator si monstruos pana la ridicol, dezbracat de orice umanitate (a se vedea totusi o interpretare nuantata in cartea lui Isaac Marion, Warm Bodies). In Pride and Prejudice and Zombies, idila fericita Darcy-Elizabeth – mult mai corporalizata aici desigur decat in romanul original – este dublata de distrugerea zombie-lor – deopotriva de terifianti si ridicoli – care le ameninta siguranta si fericirea.
Este, daca stam sa ne gandim pana la urma – in ciuda asocierii socante din titlu – un scenariu foarte conventional (dragoste implinita = lupta impotriva distrugerii), care, cu toate ca pastreaza umorul, oblitereaza nuantele din, de altfel, atat de subtilul text al lui Jane Austen si, in mod literal, il goticizeaza. Exista, pana la urma, o teribila ironie, in mixarea „realistei” Jane Austen cu exact romantul gotic, care de fapt era foarte in voga in epoca Regency si fata de care autoarea isi exprima atitudinea critica (vezi Northanger Abbey). Ce ramane din carte este, in mecanicul sau, reteta de acum obisnuita romance, dublata aici de niste umor fizic si violenta horror – ceea ce pana la urma face filmul mult mai putin hibrid decat am putea crede si ii subliniaza mai mult statutul de aventura stereotipa. O aventura care, cu toate ca ar fi putut fi mai bine dozata, este – de ce nu? – deconectanta si nepretentioasa…

Filmul Pride and Prejudice and Zombies / Mandrie, prejudecata si zombi ruleaza in cinematografele din Romania incepand cu 19 februarie.

Ruxandra Visan Cafe Gradiva

Ruxandra Visan

este conferentiar la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii Bucuresti.

Toate articolele acestui autor

Tags: autor: Ruxandra Vişancrcronicirubrică: Artvizier

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Copilul și sanctuarul
Cafe Gradiva

Copilul și sanctuarul

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Growing Up, maturizarea fortata a copiilor nedoriti si dorinta de vindecare
Cafe Gradiva

Growing Up, maturizarea fortata a copiilor nedoriti si dorinta de vindecare

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Am să mă întorc bărbat: Analiza unui caz de întoarcere a obiectelor rele
Cafe Gradiva

Am să mă întorc bărbat: Analiza unui caz de întoarcere a obiectelor rele

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Load More
Next Post
Marcel Proust si farmecul veninos al Albertinei

Marcel Proust si farmecul veninos al Albertinei

Comments 2

  1. Bogdan Popa says:
    5 ani ago

    Gotic și Jane Austen? Hmm, goticul clasic punea in scena frici "serioase" cum ar fi frica de germanii anti-revoluție in Sleepy Hollow (vezi Irving). Istoric, goticul servea ca producator de anxietați sociale. Ce mai ramane din mixajul JAUSTEN cu goticul zombilor?

    Răspunde
  2. Ruxandra Visan says:
    5 ani ago

    Sa nuanțăm:goticul nu este producător de anxietăți sociale, ci o reprezentare a acestora…Legat de definițiile goticului, există o pleiada în literatura de specialitate, mai largi sau mai restrânse.Goticul american al lui Irving este, după mine, mai degrabă un caz special fata de formula clasica. Eu i-as cita mai degrabă pe Walpole sau pe Radcliffe – texte gotice britanice la care Austen a avut de altfel acces.Despre reprezentarea serioasa sau nu a zombilor în cinema-ul american s-a discutat mult (vezi George Romero, otherness etc.).Aici e vorba de un mock zombie gothic destul de diluat…Ce rămâne din Jane Austen? Buna întrebare…care rămâne bineînțeles deschisa si nu poate desigur avea un singur raspuns definitiv…Sa nu uitam ca titlul inițial dat de Austen romanului este First Impressions…

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Heinz Kohut despre dezvoltarea Sinelui in relatie cu mediul
Cafe Gradiva

Heinz Kohut despre dezvoltarea Sinelui in relatie cu mediul

8 octombrie 2020
Empatia: cum să priveşti pe aceeaşi fereastră ca pacientul
Cafe Gradiva

Empatia: cum să priveşti pe aceeaşi fereastră ca pacientul

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.