Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Sticla noastra cea de toate zilele

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
0
Sticla noastra cea de toate zilele
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet
anaf antena 3 televiziune

Se intampla in ultimii ani, nu de putine ori, ca zile la rand o asa-zisa drama sa fie prezenta pe micul ecran si sa hraneasca retina nedezlipita de sticla a privitorului, seara de seara. Asa a fost si cazul saptamanii trecute, in care apologia cortegiului funerar al unui post tv “decazut” din drepturi de ANAF a scos tot ce era mai plin de afect din sticla pe care se miscau, clipa de clipa, imagini. Asemenea unui priveghi, inainte de a fi scos mortul din casa, s-au spus povesti din vremuri de demult uitate, s-au aruncat ocari, s-au soptit blesteme si s-au cantat jelaniile, s-au rostit bancuri si s-a ras cu gura pana la urechi, doar pentru ca peste cateva secunde sa se inalte rugi de la inaltimea genunchilor indoiti.

Ce poate fi atat de atragator la un astfel de spectacol pentru ca privitorul nu doar sa fie convins sa priveasca niste imagini goale de orice continut, dar invelite in sunete, miscari, silabe, ci sa fie si atras in a se coaliza si participa el insusi la priveghi, adoptand mortul si durerea pierderii ca si cum ar fi ale sale.

Cititi si Antena 3 vs. ANAF: despre efectul de framing 

Citeştedespre

Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

2 februarie 2021
antivaccinare vaccin covid-19 variola

Cei care susţin antivaccinarea în pandemia COVID-19 folosesc aceleași argumente de acum 135 de ani

17 ianuarie 2021

Stim deja ca exista un apetit mare pentru a arunca cu pietre in cel aflat la ananghie, dar, iata, aflam ca exista si unul la fel de crescut pentru a ne alatura cauzelor care sunt total straine de noi, doar pentru ca povestea lacrimilor celuilalt trezeste in noi o dorinta morala de a plange alaturi de el. Daca cineva este cazut la pamant, cel mai logic ar fi sa-l ridicam de acolo. Insa cel mai probabil este ca ne vom intinde pe jos langa el si il vom acompania in suferinta sa. Asa dam dovada de compasiune. Daca i-am cere sa se ridice, am fi indiferenti la durerea lui si incapabili de mila. Dar daca ne asezam langa el pe jos nu doar ca ii perpetuam neputinta, dar ne-o si insusim. Tanjim de multe ori la suferinta celuilalt, oricat de paradoxala ar parea aceasta ipoteza. La drama pe care o traieste, la suspansul povestii lui, la firul de par de care atarna, la starea de soc si groaza care pluteste in jur. Tanjim la o adrenalina ce provine dintr-o disperare, ardem de nerabdare sa ne pravalim pe toboganul fara fund al sortii necrutatoare. Dar cel mai mult si cel mai mult ne place ca acest lucru sa fie public.

De ce imbratisam imagini care ne capteaza prin ceea ce transmit? De ce devin ele intrinseci vietii noastre cotidiene, desi sunt doar niste intrusi? Incearca sa raspunda la aceasta intrebare psihanalistul Serge Tisseron, cel care afirma ca imaginea este noua cale regala catre inconstient. Dupa parerea sa, orice imagine este purtatoarea a trei iluzii care privesc raportul sau cu realitatea. In primul rand, orice imagine creeaza iluzia ca ea contine in realitate ceva din ceea ce ea reprezinta. Este vorba despre o cultura a neincrederii in care tot timpul incercam sa fim convinsi cu certitudine ca ceva este cumva si in permanenta ne indoim de orice. A doua iluzie este cea a faptului ca imaginea ne cheama la ea, ne da senzatia ca putem intra pentru a face parte din ea. In fapt, orice imagine ne invita sa ne proiectam inauntrul ei, ceea ce produce o emotie exaltanta spargand granita subtire dintre real si imaginar. Si in al treilea rand, si cel mai important poate, cea de-a treia iluzie, aceea ca o data ce suntem in interiorul imaginii, suntem acolo impreuna cu altii si ca toti vad in acelasi fel ceea ce vedem si noi. Este o iluzie foarte puternica care face ca imaginea sa fie un instrument formidabil de coeziune sociala pentru ca oamenii care vad impreuna o imagine au impresia ca o vad la fel si astfel au impresia ca fac parte dintr-o comunitate, se simt mai putin singuri, desi in sine actul privitului este solitar.

Asadar, in fata unei solitudini care inspaimanta si alieneaza, chiar si un priveghi ne poate reanima, ne poate reda viata din care am incremenit. Sticla de care ne lipim retina zilnic pare a fi menita sa ne hraneasca cu picaturi de viata, care, departe de a fi ale noastre si de a face parte din interiorul nostru, sunt insa necesare pentru simulacrul sufletesc incremenit.

Niciodata robotul meu nu ma va iubi. In ziua in care voi avea impresia ca robotul meu are sentimente pentru mine, ca ma apreciaza, ca imi spune ca familia mea este formidabila, ca sunt cel mai bun amant din lume… in acea zi voi avea serioase probleme. Voi fi prizonierul unei iluzii. Nu voi mai putea diferenta intre impresia ca robotul meu pare multumit si cea ca este imposibil ca el sa simta asa intr-adevar.

Serge Tisseron, Le jour ou mon robot m’aimera
psiholog psihoterapeut Cristina Calarasanu Cafe Gradiva

Cristina Calarasanu

este psihoterapeut si membru fondator al Asociatiei Romane de Psihanaliza a Legaturilor de Grup si Familie.

Toate articolele acestui autor

Foto: favim.com

Tags: autor: Cristina Călărăşanurubrică: Imagorubrică: Incursiuni în actualitateSerge Tisseron

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Masculinitate furata Zimbardo
Societate

Masculinitate furată, feminitate oprimată şi bătălia dintre sexe

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
Cine nu munceşte nu mănâncă psihoterapeut
Societate

Despre bani și traumatizare: „Cine nu muncește nu mănâncă!”

by Franz Ruppert
1 decembrie 2020
De ce distanța (sau distanţarea) socială se numește „distanță socială”?
Societate

De ce distanța (sau distanţarea) socială se numește „distanță socială”?

by Alexandra Frîncu
29 noiembrie 2020
Load More
Next Post
Helga Rohra: Chiar si cu dementa

Helga Rohra: Chiar si cu dementa

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Lansare R. H. Etchegoyen, “Fundamentele tehnicii psihanalitice”, Editura Fundaţiei Generaţia, Bucureşti, 22 martie 2012
Cafe Gradiva

Psihanaliza după Etchegoyen

8 octombrie 2020
Erich Fromm despre fixatia simbiotic-incestuoasa
Cafe Gradiva

Erich Fromm despre fixatia simbiotic-incestuoasa

22 noiembrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.