Alzheimer este o afectiune neurodegenerativa ce apare indeosebi la varste inaintate si care actioneaza asupra deteriorarii progresive a functiilor creierului. Consecintele acestei tulburari ating, desigur, si sfera sociala relationala a persoanei afectate. Dementa Alzheimer asociata cu anumite tulburari comportamentale poate genera si tulburari de perceptie precum halucinatiile. Asupra haluncinatiilor in Alzheimer va propun sa ne oprim astazi si sa urmarim cateva secvente din viata lui Greg O`Brien, diagnosticat cu Alzheimer la 59 de ani.
O`Brien a lucrat ca jurnalist. In 2009 a primit diagnosticul de dementa Alzheimer. Cinci ani mai tarziu a hotarat sa impartaseasca public cateva dintre experientele personale legate de un simptom particular bolii, halucinatiile. Acest simptom este destul de frecvent prezent in dementa Alzheimer. 50% dintre cei care sufera aceasta afectiune experimenteaza prezenta halucinatiilor, a iluziilor sau a altor simptome specifice tulburarilor psihotice. La debutul bolii, Greg O`Brien marturiseste ca vedea niste forme organizate in plutoane care semanau cu paianjenii si care se miscau in fata lui. Apoi, continutul halucinatiilor s-a transformat si a devenit tot mai neplacut: un leu; o pasare; pete de sange printre paianjeni. Barbatul declara ca, in ciuda acestor perceptii deformate, inca este functional. Teama lui insa vine din constientizarea faptului ca, intr-o zi, nu va mai putea sa se descurce singur.
Iata cateva dintre insemnarile lui O`Brien:
17 Martie 2015
Este Ziua Sfantului Patrick, in jur de ora 9 dimineata. Ma aflu in birou si, iata-i, vin din nou. Halucinatiile alea. Lucrurile alea care pur si simplu iti invadeaza mintea. Vad pasarea zburand in cercuri din ce in ce mai inguste. Deodata, pasarea, mai intai ciocul, se arunca precum o sageata intr-o misiune aproape suicidara si explodeaza in inima mea.
Astazi tocmai vad acest lucru in fata mea. Arata ca un leu, ca ceva pe care vezi in The Lion King. Deasupra sunt pasari. Zboara, zboara si se dezintegreaza… se dezintegreaza… se dezintegreaza. De data asta pare cumva jucaus, dar de cele mai multe ori nu e asa. Sunt momente in care iti dai seama ce are sa urmeze. Este ca o senzatie amortita, ca un tiuit in spatele creierului.
4 Aprilie, 2015
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
O, nu, au aparut din nou acesti… paianjeni. Este aproape 10 dimineata si vad aceste creaturi infricosatoare din nou. Seamana cu niste insecte. Cu niste paianjeni. Au picioare subtiri, paroase. Se tarasc. Se tarasc dinspre tavan inspre mine. Acum ma duc in dormitor, in sufragerie sa vad daca reusesc sa scap.
sursa: www.npr.org
Alexa Plescan
este psiholog si lucreaza cu adulti, adolescenti si copii. Pentru consultatii in Bucuresti sunati la 0735 524 756 sau scrieti un email la contact@alexaplescan.ro.
