Copiii se pot simti fericiti si increzatori cand stiu ca „acasa” este locul in care sunt in siguranta, insa intr-un mod firesc in familii apar crize, iar cand parintii decid ca divortul este cea mai buna solutie, vrand-nevrand siguranţa le este zguduita.

Realitatea este ca pentru tot mai multi copii certurile, tensiunile sau divortul parintilor sunt experiente comune, insa nu inseamna ca sunt experiente normale sau usor de indurat, ci, dimpotriva, sunt experiente dificile pentru majoritatea copiilor si profund tulburatoare pentru multi dintre ei.

Multi parinţi intentioneaza in mod onest sa faca tot ceea ce e mai bine pentru copiii lor si sa reduca suferinta acestora, insa nu de putine ori emotiile cu care se confrunta ei insisi fac mult mai dificila intelegerea perspectivei copiilor, iar copiii sufera. Şocul, anxietatea, durerea, rusinea, furia, agresivitatea – intreaga gama de emoţii prin care trec partenerii de cuplu cand se confrunta cu ruperea relatiei lor ii afecteaza şi pe copii. Cercetarile facute pe aceasta tema aduc in prim plan consecintele negative ale divortului asupra copiilor cum ar fi: cresterea agresivitatii copiilor, accese de furie, probleme scolare, anxietate, instabilitate emotionala si interactiuni sociale perturbate.

Cum sufera copiii? Diferite moduri de adaptare

Devine dificil pentru un copil sa isi mentina atentia asupra sarcinilor zilnice atunci cand este preocupat de tensiunile dintre parinti. Sa se concentreze asupra invatarii cazurilor gramaticale ori cum sa loveasca corect mingea la antrenamentele de fotbal poate fi mult prea dificil sau lipsit de interes cand copilul este ingrijorat in legatura cu cine va avea grija de el, unde va dormi sau daca parintii se vor certa iar.

O parte buna este ca, indiferent de nivelul dezechilibrului cauzat de certurile parintilor si de tensiunile din familiile lor, copiii incearca sa se adapteze climatului in care traiesc, iar, cu timpul, cei din jur ar spune despre copii ca sunt bine.

Realitatea este insa ca adaptarea folosita de copii pentru a face fata tensiunilor ce au dus la divortul parintilor si la tensiunile de dupa divort poate deveni un mod de viata daunator copilului insusi, fiindu-i afectata esential dezvoltarea, caci intr-un fel ei nu se mai exprima la potentialul lor si „mor” putin cate putin.

De exemplu ati putea observa cum:

• Copilul nu aude ori nu vede ce se petrece intre parinti. Aceasta adaptare il ajuta pe copil sa se protejeze de scenele tulburatoare si deranjante pentru el, insa devine daunatoare cand, fara sa isi dea seama, copilul alege sa nu mai auda si sa nu mai vada demonstratiile si cerintele profesorilor din timpul orelor ori sunetele si imaginile din trafic atunci cand traverseaza strada, ceea ce este o tentativa mascata de suicid.
• Copilul este de acord cu remarcile si atitudinile ostile ale unui parinte fata de celalalt parinte. Aceasta adaptare il ajuta pe copil atunci cand simte ca e datoria lui sa multumeasca si sa aline suferinta unui parinte ori atunci cand ii este dificil sa inteleaga cine are dreptate, dar utilizarea obisnuita a acestei adaptari, de „a inghiti cu totul” atitudinile si remarcile despre celalalt, il impiedica sa beneficieze de ceea ce acesta i-ar putea transmite bun si frumos. Mai mult, aceasta adaptare ii limiteaza capacitatea de a selecta singur care dintre fapte sunt adevarate sau false, nu doar in relatia cu parintii sai, ci cu diferite alte personae cu care intra in contact.
• Copilul este calm, nu manifesta furie si nu isi exprima dezacordul cu privire la certurile ori divortul parintilor. Aceasta adaptare il ajuta pe copil atunci cand ii este teama ca pierde dragostea si acceptarea parintilor daca isi exprima furia si dezacordul sau, dar devine daunatoare cand copilul incepe sa atribuie dezacordul si sentimentele sale profesorilor, directorilor si altor copii de la scoala, obisnuind sa spuna ca ceilalti sunt furiosi pe el, ca nu il plac, ori ca il sacaie. El chiar atrage asupra sa persoane care nu il plac, il sacaie si il agreseaza ori chiar il abuzeaza si isi poate pierde tot mai mult capacitatea de a-si utiliza furia intr-un mod sanatos. O alta modalitate de adaptare este sa accepte pasiv si sa faca asa cum i se spune, intorcand insa furia si frustarile sale catre interior. Pe parcursul timpului retinerea furiei in interior poate duce la probleme somatice precum: gat inflamat, dureri de stomac, ameteli, dureri de cap, muschi inflamati, dureri de spate si colita, dar si la depresie.
• Copilul schimba subiectul ori murmura un „nu stiu” atunci cand un parinte il investigheaza in legatura cu viata personala a celuilalt parinte. Acest raspuns este util si inteligent pentru a evita lipsa loialitatii fata de un parinte sau subordonarea fata de celalalt, insa devine daunator copilului cand, fara sa isi dea seama, alege sa faca la fel si la scoala atunci cand profesorii ii cer sa raspunda la lectie.
• Copilul pare preocupat doar de propriile ganduri, sentimente si comportamente.
• Initial, poate sa fie de ajutor preocuparea fata de propria persoana pentru ca ii permite copilului sa reflecteze asupra sa si a experientei sale insa utilizarea in continuare a acestei adaptari poate duce la o parere de sine critica şi subminanta si la evitarea unui contact real cu ceilalti, devenind problematica cand in viata familiei apar parinti sau frati vitregi.
• Copilul este un bun partener si confident pentru parintele cu care locuieste, indeplinind rolul parintelui lipsa. Aceasta adaptare este o situatie incurcata in care granitele dintre parinte si copil sunt tulburate, fiind o situatie care il responsabilizeaza pe copil intr-un mod nesanatos si il poate deposeda pe copil de oportunitatile obisnuite sau normale de a se diferentia de parinte.

A face fata disconfortului din familie pe parcursul procesului divortului, in etapele sale diferite, si dupa divort este o sarcina provocatoare atat pentru copii, cat si pentru parinti.

Pentru a veni in intampinarea parintilor care trec sau au trecut prin experienta divortului ori se confrunta adeseori cu certuri si tensiuni, am creat Grup de suport pentru copii cu varste cuprinse intre 9 si 12 ani.

Experienta de grup cu alti copii cu parinti divortati sau care se confrunta cu certuri si tensiuni ii ajuta sa inteleaga ca nu sunt singuri, ca si alti copii au trecut prin situatii similare sau chiar mai dificile si au supravietuit si le diminueaza teama de ceea ce cred ca gandesc ceilalti copii despre ei si familia lor.

Scopul principal al Grupului de suport pentru copii cu varste cuprinse intre 9 si 12 ani este de a facilita constientizarea, alegerile si responsabilitatea copiilor participanti la grup chiar si atunci cand mediul in care traiesc se mentine tensionat.

Obiectivele Grup de suport pentru copii cu varste cuprinse intre 9 si 12 ani sunt:

• dezvoltarea intelegerii si aprecierii situatiei din familie, a procesului divortului si a etapelor sale diferite;
• facilitarea constientizarii, exprimarii si acceptarii diferitelor sentimente asociate experientelor lor (asimilarea pierderii, furiei, rusinii si vinovatiei);
• crearea unui mediu hranitor si protectiv;
• utilizarea comunicarii clare, directe si responsabile;
• explorarea posibilitatilor de alegere a strategiilor de adaptare in contactul cu alti adulti;
• crearea prieteniei si spiritului de joc in grup.

Marimea Grupului de suport pentru copii cu varste cuprinse intre 9 si 12 ani: intre 5 si 8 copii

Orar de desfasurare Grup de suport pentru copii cu varste cuprinse intre 9 si 12 ani: intalnirile se desfasoara saptamanal pe durata a cel putin 8 saptamani, timp de 50 min. / sedinta. Locul si ziua intalnirilor se vor stabili ulterior, de comun acord cu parintii copiilor inscrisi in grup.

Tarif: 30 lei / sedinta.

Coordonator Grup de suport pentru copii cu varste cuprinse intre 9 si 12 ani: Daniela Dumitru, psiholog-psihoterapeut

Pentru inscrieri in Grup de suport pentru copii cu varste cuprinse intre 9 si 12 ani transmiteti un email pe adresa psihodadum@yahoo.com scriind la subiect: „inscriere grup suport copii”. Adaugati numele si un numar de telefon. Veti primi confirmarea inscrierii.

Pentru intrebari, nelamuriri, ma puteti contacta si la telefon: 0722.536.745 ori pe site-ul Dumitru Daniela Cabinet Indvidual de Psihologie, http://psihodadum.wordpress.com

Daniela Dumitru

este psiholog-psihoterapeut cu competenta in psihoterapie integrativa si lucreaza cu copii, adolescenti, adulti, familie si cuplu. Pentru consultatii sunati la 0722 536 745 ori scrieti un email la psihodadum@yahoo.com.

Toate articolele acestui autor

Foto: contemporaryfamilies.org