• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Tematori din Fire

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
2
Tematori din Fire
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet
gabriela firea nicusor dan colectiv primaria bucurestiului

Recunosc ca m-a luat prin totala surprindere evolutia fenomenului civic care a condus la alegerea noului primar al Capitalei. Mi-am perpelit mintea si mi-am zbuciumat creierii in cautarea unei explicatii. Mi-am zis ca noaptea va fi un sfetnic oniric si ca ma voi ilumina pana spre dimineata. Dar, in zorii zilei, in timp ce procentele curgeau pe micul ecran plasmatic, m-a lovit din plin o senzatie ireala ca sufar de o confuzie temporala. M-am trezit aruncata in urma cu ani buni, de acolo de unde mersesem kilometri intregi, grei si lungi si unde credeam ca izbavisem ecuatia cercului vicios. Mi-a fost clar ca ceva imi scapase cu desavarsire si ca aceasta lacuna era platita cu pretul unei regresii masive in numele trandafirului.

Ce putuse sa se intample de la eliberarea din toamna, de la asumarea libertatii si a drumului creator? Unde disparusera miile de oameni care curgeau valuri, valuri, cuvintele simple si apasate, noptile albe si gandurile curajoase? Cine stersese cu buretele ultimele luni, ultimul an?

Prima revelatie a fost una trista. Valul din toamna nu a fost unul eliberator, si prin urmare el nu a putut sa se construiasca intr-un demers nou, creativ, flexibil. Manifestarea a fost rezultatul unei identificari cu agresorul. Anna Freud (1936) a utilizat acest termen prin care este definit un mecanism de aparare a Eului: subiectul confruntat cu un pericol exterior ce-l angoaseaza (reprezentant al unei autoritati externe corespunzand Supraeului ca instanta a persoanei) se identifica cu agresorul sau prin imitatie fizica sau morala (adoptarea simbolurilor de putere pe care acesta il reprezinta). Dupa Anna Freud, acest mecanism va fi prevalent in constituirea unui stadiu preliminar al Supraeului, agresiunea ramanand atunci dirijata in exterior si nefiind reintoarsa contra subiectului sub forma de autocritica. Plecand de la acest mecanism al identificarii cu agresorul, apar situatii si conduite variate: agresiunea fizica, critica, inversarea de rol, agresatul devenind agresor.

Citeştedespre

Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

2 februarie 2021
antivaccinare vaccin covid-19 variola

Cei care susţin antivaccinarea în pandemia COVID-19 folosesc aceleași argumente de acum 135 de ani

4 martie 2021

Mecanismele de apărare ale Eului 

Trauma din clubul Colectiv a produs o agresiune fara margini care trebuia imediat pedepsita, razbunata. Efectul acestui act compulsiv nu a fost o schimbare, ci o anulare. Ca si cum agresorul n-ar fi existat, el a fost eliminat din social, sters din viata politica, decapitate de puterea sa. Ca orice act, puterea sa sta in efuziunea momentului. O data trecuta aceasta efuziune, ramane doar degringolada.

Cate ceva despre identificarea #Colectiv(a) 

A doua revelatie a fost una clarificatoare. M-am intrebat care este motivul pentru care oamenii revin in mod repetat la aceleasi figure cunoscute, la acelasi discurs sterp, dar linistitor, la aceeasi culoare prafuita, la acelasi sentiment de falsa siguranta a stabilitatii. Raspunsul sta in angoasa de figura strainului. Aceasta angoasa apare in jurul varstei de 8 luni de bebelusi, atunci cand ei incep sa faca diferenta intre cunoscut si necunoscut. Reactiile de teama sau de respingere pot fi destul de intense. Largind un pic spectrul, ne este usor sa observam ca alegerea ce trebuia facuta era intre vechi cu toate vicisitudinile sale, dar binecunoscut, filiatia fiind suta la suta autohtona, si nou, cu toate temerile sale, ba chiar cu o mentalitate de import si cu pretentia unei afilieri occidentale. Pusi in fata faptului de a avea un tata vitreg necunoscut, care venea la pachet cu o familie largita plina de „ipochimeni” fandositi, oamenii au ales din nou pe mama cea de toate zilele, o femeie simpla in gandire si fara mari riscuri de a schimba tiparele de-o viata.

Alegerea nu este una fara consecinte. La 26 de ani de la uciderea tatalui dictator, legea inca nu s-a instaurat si nu acceptam un alt tata. Traim intr-un climat incestuos prin complicitarea cu mama, conferim puterea acesteia devalorizand si dispretuind orice figura paterna noua. Traim intr-o reprezentare viciata de absenta oricarei separari de mama, de drepturile ei absolute asupra copiilor ei si asupra copiilor lor.

Totemul este ereditar, atat pe linie materna, cat si paterna; probabil ca primul mod de transmitere, matern, a fost pretutindeni cel originar, iar mai tarziu a fost schimbat cu cel de-al doilea.

Sigmund Freud, Totem si tabu

Inca asteptam schimbarea cu cel de-al doilea. Pentru ca inca pluteste interdictia de a renunta la iubirea materna absoluta. Teama noastra fata de strain este in fapt teama fata de ordinea paterna. Preferam complicitatea dulce a maternitatii seducatoare si negam radical autoritatea reglatoare paterna care ne-ar permite in sfarsit “sa crestem mari”. Inca sugem de la san, chiar daca laptele s-a alterat de mult. Si nu as putea incheia decat cu o replica din recentul film Alice in Tara Oglinzilor care ii apartine Timpului:

You might not change the past, but you might learn something from it.

psiholog psihoterapeut Cristina Calarasanu Cafe Gradiva

Cristina Calarasanu

este psihoterapeut si membru fondator al Asociatiei Romane de Psihanaliza a Legaturilor de Grup si Familie.

Toate articolele acestui autor

Foto: commons.wikimedia.org/wiki/

Tags: autor: Cristina Călărăşanuidentificare cu agresorulop: Totem şi taburubrică: Imagorubrică: Incursiuni în actualitate

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Masculinitate furata Zimbardo
Societate

Masculinitate furată, feminitate oprimată şi bătălia dintre sexe

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
Cine nu munceşte nu mănâncă psihoterapeut
Societate

Despre bani și traumatizare: „Cine nu muncește nu mănâncă!”

by Franz Ruppert
1 decembrie 2020
De ce distanța (sau distanţarea) socială se numește „distanță socială”?
Societate

De ce distanța (sau distanţarea) socială se numește „distanță socială”?

by Alexandra Frîncu
29 noiembrie 2020
Load More
Next Post
Vlad Ivanov – raul Noului Cinema

Vlad Ivanov - raul Noului Cinema

Comments 2

  1. Anonim says:
    5 ani ago

    thank you for yours precious psi article in all media(including radio)/ all my special consideration for you

    Răspunde
  2. Unknown says:
    5 ani ago

    Thank you for your appreciation. I'm glad that you find useful my writings.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Erich Fromm despre fenomenul narcisismului individual
Cafe Gradiva

Erich Fromm despre fenomenul narcisismului individual

22 noiembrie 2020
Aşa nu! 101 greşeli în psihoterapie
Cafe Gradiva

Aşa nu! 101 greşeli în psihoterapie

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Hélène Oppenheim-Gluckman, „Psihanalistul, medicul, boala”

Hélène Oppenheim-Gluckman, „Psihanalistul, medicul, boala”, noiembrie 2020

6 martie 2021
scrierea creativă expresivă traumei

Scrierea creativă ca act de reparație şi resemnificare a traumei

4 martie 2021
Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.