Am ascultat-o recent la Ateneul Roman cu ocazia Cameratei Regale pe pianista Elizabeth Sombart, o foarte talentata muziciana, creatoare a Fundatiei Resonance. Pianista s-a nascut la Strasbourg, traieste la Paris si a studiat sub bagheta marelui Sergiu Celibidache. Fundatia Resonance are o misiune nobila si inadita in acelasi timp, aceea de a aduce muzica clasica in locuri unde nu poate fi cantata de obicei: spitale, inchisori, aziluri, institutii pentru persoane cu disabilitati etc. O presenta deosebit de gratioasa, aproape diafana si totusi o personalitate puternica, o relatie speciala intre minte, corp si pian. Parea o balerina intr-un act artistic dinamic, desi doar mainile ei se miscau in deplina armonie cu clapele pianului.
Privind insa in sala de jur imprejur in mintea mea a aparut iminent intrebarea: ce putem face in tacere? Ce putem face cu tacerea? Mi-am amintit imediat o pacienta care, dupa cateva clipe de tacere, imi marturisea incurcata: nu stiu ce sa va mai spun, nu imi mai vine nimic. I-am raspuns ca uneori mintea se exprima prin cuvinte, alteori prin tacere. Raspunsul meu a evocat in sinea ei faptul ca niciodata nu si-a permis sa isi ofere tacerea, mereu s-a simtit obligata sa o umple cu cuvinte, sa ii sparga linistea inconfortabila. In tacere suntem doar noi cu noi insine, ceea ce poate fi fermecator sau inspaimantator. Tacerea se asterne in noi armonios sau extrem de zgomotos. Ea poate crea un dialog al gandurilor reconfortante, imbietoare sau poate crea monstri care ne tortureaza, pe care vom dori sa-i acoperim tot timpul cu cuvinte.
Cred ca de-a lungul timpului experientele noastre ne invata sa ne relationam cu intimitatea propriei noastre taceri. Daca acestea au creat in mod constant un spatiu al reveriei, atunci tacerea este un refugiu creativ si o sursa de inspiratie. Daca acestea au fost sparte, strapunse in mod repetat prin efractie, intruzate, umplute cu experiente stranii sau straine de noi insine, atunci tacerea este o inchisoare. Insa tacerea este in mod indubitatil legata de intimitate.
Pentru a evita aceasta teama, noi o luam foarte usor pe cai gresite. Ne pierdem intr-o agitatie intensa, ne aglomeram cu obiecte inutile, ne satisfacem nevoi artificiale, ne pierdem intr-un zgomot asurzitor, fugim de noi insine in mii de feluri. […] Nu am trait sau nu am dori toti o fuziune cu celalalt pana la stergerea propriilor frontiere, pentru a nu mai auzi acel eu solitar care interogheaza, acea constiinta de sine care produce angoasa? Dar noi stim ca acest confort, pe care il gaseste eul solitar pierzandu-se intr-un „noi” iluzoriu, protejeaza de teama, cu pretul pierderii constiintei noastre. Muzica ne invata ca tacerea nu este un sfarsit absolut. Muzica nu poate fi ascultata decat prin respectarea propriei sale taceri. A fi in masura de a asculta tacerea este experienta suprema pe care ne-o ofera cu generozitate muzica.
...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.
Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua. Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim!
Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.