In timpul studiilor sale de la Viena, in 1904 poetul Bruno Goetz il intalni pe Freud in trei randuri. Isi publica amintirile in mai 1952, la Zürich, in Neue Schweizer Rundschau. El ne oferi astfel cateva pasaje deosebit de savuroase si de miscatoare.
Violente nevralgii faciale
Era in vremea primului meu semestru la Universitatea din Viena, unde urmam cursurile de psihologie si hinduism. Scriam pe atunci si primele mele poeme, fata de care profesorul meu dovedea un interes binevoitor. O imprejurare nefericita: eram atins cateodata de violente nevralgii faciale impotriva carora remediile obisnuite pentru durerile de cap nu imi aduceau vreo usurare, drept care trebuia uneori sa ma inchid zile si saptamani intregi in obscuritatea camerei mele, cea mai mica raza de lumina provocandu-mi dureri insuportabile. Profesorul, care remarca numeroasele mele absente si figura mea suferinda, se interesa despre starea in care ma aflam si, cum nici un medicament nu imi fu de ajutor, ma sfatui sa il caut pe doctorul Freud. Ii anunta chiar, el insusi, vizita mea.
Nu auzisem vreodata de Freud. Am facut rost de cartea sa despre interpretarea viselor si am fost extrem de speriat. Aceasta maniera de a interpreta visele mi s-a parut lipsita de pietate: distrugea chiar imaginea visului, ceea ce imi ranea sensibilitatea artistica. Am luat decizia de a nu ma supune niciodata unor asemenea investigatii. Eram, mai mult, convins ca Freud nu imi va fi de vreun ajutor in ingrijirea nevralgiilor mele. Era, din pacate, prea tarziu. Profesorul meu discutase deja cu Freud, care ma astepta in ziua urmatoare.
„Nu va temeti”, mi-a spus profesorul meu, vazandu-ma ca eram teribil de anxios, „nu va va manca. Vrea doar sa va ajute. In rest, mi-am permis sa ii dau sa ii dau cateva poeme de-ale dv. sa le citeasca.”
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
A doua zi am mers la Freud cu sentimentele foarte amestecate. Chiar in acea dimineata un violent atac al nevralgiei m-a turmentat. Ma indoiam tot mai mult de arta terapeutica a lui Freud. Cu toate acestea, cum lucrurile urmau sa se intample de o maniera atat de neasteptata, am simtit nevoia catre seara de a i le povesti unui prieten de tinerete. Am pastrat scrisoarea pe care i-am trimis-o. Iat-o.
Cititi si Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii
Roland Jaccard
este scriitor. Nihilist, a fost un apropiat al lui Cioran şi Louise Brooks. A scris mult despre psihanaliză. Trăieşte la Paris.
