Balena albastra, o alaturare de cuvinte care, de cateva zile, provoaca groaza si disperare in mintile celor ce o aud. Aceasta reactie de frica intensa, amplificata la maximum de niste „stiri” aparute in spatiul mediatic romanesc, este data de un asa-zis joc care ar impinge adolescentii catre suicid. O poveste aparuta initial in Rusia vorbeste despre un joc online care se joaca pe o retea de socializare ruseasca numita Vkontakte, similara Facebook-ului. Utilizatorul intra de bunavoie in joc, isi creeaza un utilizator si, vreme de 50 de zile, trebuie sa indeplineasca sarcini precise dictate de administratorii jocului, numiti „calauze”. Nimic macabru pana aici. Un joc simbolizand un rit de trecere ce ne aminteste de basmele romanesti in care, de pilda, Praslea cel Voinic trebuia sa treaca o serie de probe pentru a ajunge la finalul „jocului” care reprezenta intalnirea sa cu maturitatea. Ceea ce a starnit groaza in jocul Blue Whale, Balena Albastra, este dat tocmai de probele impuse si de finalitatea lor. „Calauzele” ar fi cerut jucatorilor, adolescenti in mare parte, sa indeplineasca anumite cerinte morbide precum vizionarea unor filme horror, crestarea pe maini, buze si picioare a unor semne anume, trezirea la o ora la care se stie ca nivelul anxietatii este foarte crescut (in jur de 4 a.m.) si, in final, proba suprema: jucatorul urmeaza sa se sinucida.

Balena Albastra, o stire falsa cu efecte asupra psihicului cititorilor

O stire falsa pleaca intotdeauna de la un fapt real al carui scop informativ este pervertit intr-un scop senzationalist animat de emotii intense si menit sa provoace o contagiune sociala. Informatia care a fost preluata dintr-o publicatie ruseasca, Novaya Gazeta, aparuta in mai 2016, vehicula ideea ca in perioada decembrie 2015 – aprilie 2016 130 de adolescenti din Rusia s-au sinucis, aproape toti facand parte dintr-un grup de socializare de pe reteaua VK. Novaya Gazeta scria ca cel putin 80 dintre victime ar fi fost membri ai unor jocuri de tip blue whale, balena albastra, care promovau sinuciderea in grup.

Site-ul snopes.com, un website care analizeaza veridicitatea unor stiri, arata ca stirea prin care se vehiculeaza ca jocul Balena Albastra are legatura directa cu sinuciderea unor adolescenti este falsa. Site-ul citeaza Radio Free Europe care a facut o investigatie legata de acest subiect si a gasit ca nu exista nici o legatura intre sinuciderea tinerilor si comunitatile online din care acestia faceau parte. Mai mult, snopes.com citeaza site-ul lenta.ru care, la scurt timp dupa aparitia articolului in Novaya Gazeta, l-a contactat pe More Kitov, cel care a creat grupul „balenelor albastre”. Acesta a declarat ca grupul pe care l-a fondat nu numai ca nu avea ca scop incurajarea suicidului, ci, dimpotriva, descuraja tinerii sa-si ia viata.

Faptele reale sunt acestea: unii adolescenti prezinta ideatie suicidara; unii adolescenti vorbesc adesea despre moarte si despre sinucidere; adolescentii sunt atrasi catre fenomene extreme; unii adolescenti se taie pe maini sau isi fac rau; unii adolescenti au tentative de suicid; unii adolescenti se sinucid. Acum, de la aceste fapte reale prezente oriunde in lume, inclusiv in Romania, pana la a atribui responsabilitatea sinuciderii unor tineri in carca unui joc online e cale lunga.

Zilele trecute a aparut o stire in presa romaneasca despre niste elevi de la o scoala din Iasi care au ajuns la spital dupa ce au jucat un joc periculos. S-a facut legatura cu Balena Albastra, desi ceea ce au facut elevii din Iasi nu avea legatura cu cerintele jocului „balenelor”. Ei trebuiau sa-si tina respiratia cat mai mult timp. O provocare periculoasa, intr-adevar, ale carei efecte, cel putin in cazul acestor copii, a fost paguboasa pentru sanatatea lor. O alta stire aparuta recent o prezinta pe o adolescenta de 16 ani din Timisoara care ar fi intrat in comunitatea celor ce joaca Balena Albastra. Adolescenta povesteste prin ce chinuri a trecut de cand, din curiozitate, a intrat sub comanda „calauzei”. Fata ar fi refuzat sa mai continue jocul si atunci administratorii ar fi luat controlul asupra telefonului si ar fi provocat tot felul de situatii care au inspaimantat-o pe copila. Ulterior s-a dovedit ca fata mintise si ca manipulase totul in favoarea sa pentru a primi un telefon nou. Iata cum o dorinta nevinovata s-a transformat intr-o stire senzationalista care si-ar fi pierdut caracterul extraordinar daca acest caz era putin documentat inainte de a fi publicat.

In mediul online a aparut ideea ca jocul suicidar Balena Albastra este o gaselnita provocata si promovata de Rusia in dorinta de a legifera accesul limitat la internet si de a aplica filtre asupra informatiilor la care au acces internautii. Sigur, pentru legi de tip Big Brother este nevoie de un argument pe masura. Se pare ca Balena Albastra a fost considerat un argument suficient de puternic pentru a manipula masele. Pe de alta parte, continutul acestei scheme de manipulare trimite la ceva extrem de amenintator, ceva care poate lua controlul asupra vietii tale, ceva care sa decida cat traiesti si cand mori. Este vorba despre un registru paranoid, sectar, in care exista permanent teama de a fi atacat, infestat, urmarit sau chiar omorat. In fata unei astfel de amenintari terorizante, reactia mintii umane este de a se apara, de multe ori fara sa rationeze asupra veridicitatii amenintarii. Cred ca acesta este mecanismul pe care mizeaza intotdeauna aceia care vor sa produca panica in randul maselor si, astfel, sa-i controleze mai usor.

Balena Albastra si tinerii esuati pe tarmurile romanesti

De ce Balena Albastra a penetrat spatiul romanesc cu toata viteza ei letala? De ce a alertat parintii ingroziti de gandul ca propriul copil ar putea intra intr-un joc pe viata si pe moarte? Dincolo de faptul ca, intr-adevar, ar trebui sa luam masuri in ceea ce priveste timpul copiilor nostri, masuri privind site-uri accesate si persoanele cu care vorbesc pe internet, cred ca mai exista o realitate sociala demna de

luat in considerare cand vorbim despre primejdiile care ii pot pandi copiii nostri. Efectele migratiei parintilor catre alte tari si lasarea celor mici in seama apropiatilor au devenit tot mai vizibile. Ele au creat un segment de populatie, acum aflat la varsta adolescentei, poate, care s-a instrainat de apartinatori si care si-a gasit alinarea intr-o lume virtuala. Acesti copii i-au lasat in urma pe parintii lor, asa cum ei insisi au fost lasati, si au cautat mecanisme de adaptare care sa-i ajute sa faca fata despartirii de parinti. La celalalt pol parintii, departe de copiii lor, nu au reusit sa fie langa ei, sperand in permanenta intr-o revedere si reluare a legaturii filiale. Intre timp copiii au crescut, au devenit adolescenti si prapastia afectiva dintre ei si parintii lor s-a adancit din ce in ce mai mult. Acesti parinti, poate rosi de sentimente de vinovatie, poate aflati in imposibilitatea de a recrea o relatie autentica, sunt foarte vulnerabili atunci cand li se sugereaza posibile scenarii primejdioase in care s-ar afla copiii lor. Un parinte care a cultivat o legatura stransa cu copilul sau va sti cand e cazul sa se ingrijoreze. Il va cunoaste pe copil suficient de bine incat sa simta cand ceva il pune in pericol pe copil.

Balena albastra, Wikipedia si… adolescentul

Documentandu-ma pentru acest articol, am gasit pe Wikipedia ca balena albastra este cel mai mare animal care a existat vreodata. Este cunoscuta ca un animal singuratic care nu formeaza grupuri mari si strans inchegate, cum se intampla in cazul altor specii de balene. De asemenea, balena albastra esueaza foarte rar pe uscat tocmai datorita structurii sociale. Am putea spune ca balena albastra este un gigant singuratic si luptator. Nu cred ca ar fi deplasata comparatia intre un adolescent si balena albastra. Adolescentul este un gigant pentru ca la aceasta varsta imaginea de sine este usor gonflata si capata valente narcisice foarte importante pentru dezvoltarea sa ulterioara. Adolescentul are momente in care este singuratic, introvert. Aceste momente alterneaza cu situatiile in care este euforic si cauta alipirea de un grup. Adolescentul este un luptator care are nevoie de rituri de trecere pe drumul catre maturitate. Un luptator, pentru ca reuseste sa faca fata conflictelor specifice varstei, exploziei libidinale si a dezinvestirii imagourilor parentale, fara sa esueze.

Sursa foto: deviantart.net

Alexa Plescan

este psiholog si lucreaza cu adulti, adolescenti si copii.

Toate articolele acestui autor