Sociologii au studiat indelung legatura dintre expresia faciala si interactiunea sociala. In anii 1950, Erving Goffman a dezvoltat conceptul de facework prin care a aratat modurile prin care expresia faciala actioneaza ca un sablon care gestioneaza, proceseaza si exprima emotiile umane. Modul in care arata si se exprima fata noastra ofera informatii importante despre sinele nostru si despre felul in care dorim sa fim perceputi de ceilalti.
Botoxul a schimbat pentru totdeauna lupta fiintei umane impotriva imbatranirii. Se estimeaza ca numarul celor care au folosit botoxul in SUA este de 11 milioane, peste 90% femei.
Sociologul Dana Berkowitz, profesor la Universitatea de Stat Louisiana sustine ca unul dintre motivele pentru care botoxul este atat de atractiv pentru femei este dat de faptul ca cest produs a fost proiectat pentru a repara acele cute deconcertante dintre sprancene, acele linii pe care le folosim atunci cand exprimam emotiile asa-zise negative precum furia si iritarea. Botoxul este injectat in muschii faciali si actioneaza asupra acestora ca un paralizant. Efectul este unul de inhibare a capacitatii de a ne incrunta, o expresie faciala pe care o folosim atunci cand suntem suparati sau furiosi.
Dana Berkowitz crede ca de vreme ce fetele noastre actioneaza ca mediatori in interactiunea sociala, femeile sunt atrase in mod special de efectele Botoxului pentru ca ele ar fi invatat inca din copilarie sa-si disimuleze furia sau nefericirea. Barbatilor, dimpotriva, le este inoculata de mici ideea ca furia, indignarea, iritarea sunt caracteristicile sexului masculin pe care trebuie sa le afiseze cu mandrie.
Sociologul Arlie Russell Hochschild a dezvoltat ideea existentei unui management emotional care implica manipularea sentimentelor cu scopul de a crea o anumita impresie. Ea a studiat expresiile faciale ale insotitorilor de zbor. Meseria de insotitor de zbor cere sa zambesti tot timpul si sa afisezi o atutudine energica si pozitiva. Hochschild vede in aceasta o forma de exploatare emotionala ale carei efecte sunt epuizarea psihica si stresul. De asemenea, sociologul aminteste ca disimularea emotiilor duce la instrinare de sine.
Botoxul produce o expresie faciala aplatizata, o expresie care nu lasa sa se vada nici furia, nici perplexitatea, nici indignarea. Functioneaza asemenea unui mecanism de aparare care impiedica iesirea la lumina a afectelor suparatoare pentru noi si pe care nu le vrem vazute de altii. Din acest punct de vedere, botoxul actioneaza ca un fel de lobotomie emotionala in urma careia nu mai ramane altceva decat instrainarea de sine si vidul afectiv.
Sursa: thesocietypages.org/
