Pirati, metisi si pleava societatii impotriva Corporatiei

A fost odata o Corporatie. Se numea East India Company si a luat fiinta odata cu primele calatorii catre Indiile de Est in vremea Reginei Elisabeta. A ajuns deja foarte puternica la inceputul secolului al optsprezecelea. A avut mare influenta in China (vezi si Razboaiele Opiumului), iar in prima jumatate a secolului al nouasprezecelea a guvernat in mod efectiv India.  Printre altele, a facut comert cu ceai, dar si cu opium. Si in numele ei s-au comis orori…

Noul serial Taboo (produs de BBC One si FX), difuzat recent de canalul HBO, si avandu-l in rolul principal pe Tom Hardy (Mad Max: Fury Road), subscrie unei tendinte pe care au imbratisat-o si alte seriale recente, precum Black Sails (o aventura cu pirati), aceeasi tema fiind evocata si in cunoscuta franciza Pirates of the Caribbean. East India Company este un stapan crud si cinic, care imparateste peste mari si vietile oamenilor. Cine poate lupta impotriva acestui Leviathan? Practic, desigur nimeni, in afara de guvernul britanic… Bineinteles, atunci cand guvernul nu este mana in mana cu aceasta spaima a marilor… Insa grila postcoloniala pe care o propun seriale precum Taboo si Black Sails aduce in prim plan un grup de oameni care incearca sa se opuna acestei tiranii. Cine sunt ei? Pleava societatii – pirati, fugari, fosti sclavi, metisi, albi nativizati – intr-un cuvant alteritatea pe care Societatea Respectabila a relegat-o catre cele mai intunecate straturi. Asa intra in scena un grup pestrit de anti-eroi, pe care aceste seriale ni-i prezinta in nuantele lor de gri…

In timp ce Black Sails adopta aceeasi formula ca seriale de acum cativa ani, precum Spartacus, ce prezentau razboiul oprimatilor impotriva unei masinarii letale si imbatabile (Imperiul Roman in cazul lui Spartacus si a cetei lui de sclavi asupriti; Coroana Britanica si toti cei care-i servesc interesele in situatia din Black Sails), Taboo se centreaza pe un singur razvratit si pune focusul precis asupra Companiei Indiilor de Est. Eroul este un metis reintors la Londra, interpretat cu ferocitate palpabila de catre Tom Hardy, care a si produs acest serial, fiind responsabil de povestea de la baza sa (alaturi de tatal sau si de scenaristul Steven Knight, cunoscut pentru visceralul Peaky Blinders).

Actiunea are loc in Epoca Regentei (in jur de 1814), dar, sincer vorbind, filmarile intunecate si realismul pana la caricatural aduc mai degraba a Dickens (si ma gandesc aici la Dickens-ul necosmetizat de ecranizarile clasice BBC, anume la tonurile foarte sumbre din Bleak House). Dickens, intr-adevar, pentru ca serialul, care are multi actori britanici de marca, se construieste de la inceput ca melodramatic, dar amestecat cu niscai Joseph Conrad… Asa cum sugereaza titlul, nuvela lui Joseph Conrad, Heart of Darkness, exploreaza intunecimea din fiinta colonistului. Si, automat (pentru ca nu se poate altfel), si pe aceea care salasluieste in fiinta colonizatului.

Cititi si Povestiri din relationalitate: The Heart of Darkness

Ce mi se pare interesant in Taboo este ca, dincolo de un razboi deschis impotriva Corporatiei, dincolo de postura sa de campion al alteritatii oprimate, eroul apare ca osciland in mod dureros intre multiplele sale identitati: colonistul care a plecat cu gandul de-a fura aurul aztec al indienilor, albul nativizat de experientele din Africa si, pana la urma, salbaticul care-si regaseste identitatea nativa si care traieste in mod magic, prin desene si transe mistice, ca necromant si vorbitor in numele mortilor…

Asa cum sugereaza si titlul sau, Taboo paseste pe un teritoriu interzis, luandu-se in piept cu Autoritatea (reprezentata aici de East India Company) si lansand un erou torturat, caruia nu-i e teama sa ne arate ferocitatea sa primordiala… Un serial sumbru, greu, cu un amestec de tente romantice si naturaliste, care reaminteste de simbiotica si dureroasa relatie dintre calau si victima sa – o relatie ce defineste pana la urma aceasta lume.

Ruxandra Visan

este conferentiar la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii Bucuresti.

Toate articolele acestui autor