O copilarie nefericita nu-i rapeste copilului doar placerea de a se juca, ci ii stirbeste si din capacitatile creierului. Copiii care au crescut intr-un mediu nefavorabil dezvoltarii optime risca sa aiba dificultati de memorie, de atentie sau de limbaj. Se pare ca acesti copii sunt predispusi catre tulburari de invatare cu 40% mai mult decat copiii care au crescut intr-un camin implinit. Pe langa aceste date, un nou studiu vine sa arate si o alta perspectiva asupra consecintelor cognitive ale celor care au avut o copilarie dificila. Studiul arata ca suferinta si discomfortul fizic sau psihic in primii ani de copilarie poate duce la o adaptare speciala a creierului care va imbunatati, in cele din urma, performantele cognitive.
Intr-un studiu publicat in 2015 in Jurnalul Personalitatii si Psihologiei Sociale, participantilor li s-a cerut sa spuna daca in copilaria lor au experimentat sentimente de nesiguranta privind comportamentul parintilor sau al persoanelor apropiate. Copilaria celor intervievati se desfasurase, in mare parte, in vremuri economice instabile de recesiune. S-au masurat capacitatea respondentilor de reglare a emotiilor si a controlului si gradul de inhibitie. Rezultatele au aratat ca pe fondul unui climat economic instabil, persoanele cu o copilarie caracterizata prin instabilitate, au avut performante mai mici legate de capacitatea de inhibitie decat cei care au crescut intr-o familie stabila, cu un comportament predictibil. Pe de alta parte, sarcinile privind capacitati cognitive precum atentia sau memoria, au fost indeplinite mai bine decat in celalalt grup.
Intr-o noua cercetare aparuta recent in Perspective asupra Stiintei Psihologice si condusa de Bruce J. Ellis, s-au studiat diverse reactii si comportamente ale celor care au crescut intr-un mediu familial defavorizat. De exemplu, persoanele care au experimentat in copilarie divortul parintilor au o predispozitie mai mare de a-si aminti evenimente din copilaria timpurie. De asemenea, cei ai caror parinti obisnuiau sa fie agresivi verbal au o capacitate mai mare de a recunoaste emotiile. Aceste rezultate sunt explicate de faptul ca atunci cand traiesti intr-un mediu nesigur, instabil, este foarte important sa fie cultivata capacitatea de a prevedea ceea ce urmeaza sa se intample. Oamenii care au suferit traume in copilarie dezvolta capacitatea de memorie, o strategie care probabil, in viitor, ii va ajuta sa evite situatiile traumatice. Sigur, vorbim despre mecanisme de aparare pe care fiinta umana le dezvolta pentru a face fata experientelor dureroase, fara sa diminuam efectele negative pe care suferinta si stresul prezente in copilarie pot amprenta definitiv viata adulta.
Citeste aici despre felul in care traumele din copilarie ne pot afecta sanatatea
O aplicatie foarte utila a acestei cercetari ar fi in domeniul educational. De pilda, sugereaza Ellis, scolile ar putea modifica tehnicile de interventie privind copiii care vin dintr-un mediu familial care ii impiedica sa se dezvolte armonios. Interventia traditionala implica ideea ca un copil care manifesta un comportament deviant trebuie “reparat” si adus la normele considerate a fi normale. Dimpotriva, spune Ellis, ar trebui ca acesti copii sa fie lasati sa se miste si sa vorbeasca liber in timpul orelor. Astfel, ei vor reproduce la scoala mediul haotic familial din care vin, iar aceasta va constitui o sansa reala de a-i intelege mai bine. In acelasi timp, vor putea fi observate si valorificate mai bine punctele forte si capacitatile ascunse ale acestor copii.
Sursa: www.theatlantic.com
Sursa foto: www.pestalozzi-stiftung.de
