Ce cred eu despre Michel Onfray?
Éric de Bellefroid imi cere pe nepusa masa sa ii spun ce cred eu despre Michel Onfray. Ii raspund illico ceci:
- Un puritan care predica hedonismul.
- Un grafoman care are prea multe lucruri de spus pentru a le gandi cu adevarat.
- Un pamfletar un pic prea resentimentar pentru gustul meu.
- Un om de stanga ce vireaza la dreapta fara sa stie catusi de putin de ce.
- Un anti-freudian complet pe langa subiect.
- Un dependent de munca incredintat de ce face… cat de ciudat!
- Un om destul de simplu, in definitiv, care vasleste spre a scapa de originile sale si care a ajuns sa ocupe un loc pe care nimeni nu-l revendica: pe cel de Mare Ganditor Oficial. In acelasi timp rebel si linistitor. Dintr-un anumit unghi: un BHL al sarmanilor.
Cititi si Excluderea lui Sigmund Freud din Partidul Comunist Francez
Cateva minute mai tarziu, Éric de Bellefroid imi multumeste pentru aceste randuri, destul de aproape de ce crede si el.
Fara indoiala ca as fi fost mai iertator daca as fi citit interviul pe care Michel Onfray l-a acordat recent publicatiei Philosophie Magazine si care trebuie ca face sa se cutremure de groaza fan clubul sau. El ii da dreptate lui Samuel P. Huntington si admite ca intr-adevar exista o ciocnire a civilizatiilor, dintre un Occident decadent si un Islam planetar in plina forma. Si marturiseste ca a avut candva unele dificultati in a alege intre Coranul lui Bin Laden si Biblia lui George W. Bush.
O marturisire de o dezarmanta naivitate, desigur, dar care ma incanta. Face progrese, tanarul acesta…
Cititi si Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii
Roland Jaccard
este scriitor. Nihilist, a fost un apropiat al lui Cioran şi Louise Brooks. A scris mult despre psihanaliză. Trăieşte la Paris.
