Terapie post-traumatica si interventie de urgenta – Gestalt-terapie integrativa

Fritz Perls la prima sa vizita la Institutul Esalen in 1964

Terapie post-traumatica si interventie de urgenta

Gestalt-terapie integrativa

O privire asupra bazelor antropologice ale terapiei post-traumatice de orientare Gestalt-terapeutica integrativa

Gestalt-terapia integrativa este terapia intregului corp omenesc*

De la inceputul reflectarii (numite mai tarziu de tip gestalt-terapeutic) asupra psihoterapiei, relatiei psihoterapeutice si metodelor de abordare, problematica „conexiunii” dintre corp si spirit / psihic / limba a fost una dintre temele centrale ale subiectului. Fritz si Lore Perls au ajuns sa fie marginalizati de catre comunitatea psihanalitica si din cauza nemultumirii lor legate de concentrarea psihanalizei pe limbaj si ignorarea covarsitoare a corpului in procesul terapeutic, fapt care a dus la „fondarea” unei noi directii de terapie, pe care cei doi au numit-o Gestalt-terapie.

Kurt Goldstein, precursor al Gestalt terapie

Ei si-au bazat considerentele antropologice pe teoriile lui Kurt Goldstein, la al carui institut din Frankfurt invatasera amandoi si pe care il cunoscusera amandoi. Despre insemnatatea lui Kurt Goldstein scrie filosoafa Elisabeth List din Graz (1997, 13f):

In lumina numeroaselor controverse intre vitalism si mecanism, o serie de biologi si neurologi axati pe fenomenologie s-au straduit sa dezvolte privire teoretica asupra organismului, care isi propune sa readuca fenomenele fiintelor vii in analiza stiintifica a caracterului oricarui subiect, asa cum le-au fost el atribuit lor in observatiile de zi cu zi, dar mai ales in cele de natura clinica. Printre acestea sunt de mentionat aici in special cercetarile lui Viktor von Weizsäcker (1939) si Kurt Goldstein (1934). […] Aceste abordari progresiste necarteziene ale unei biologii teoretice, care nu opereaza cu decizii preliminare metafizice de tip dualist sau materialist … nu au fost aproape niciodata receptate, decat poate de fenomenologi.

Termenul de „organism” este un tip de termen „sistemic”, care isi are radacinile in raporturile interioare ale „entitatii biologice numite organism” si care se refera la indivizibilitatea si integritatea acesteia. in medicina acest model reprezinta un progres evident fata de modelul comun al masinariei, care il intruchipa (si inca il intruchipeaza) pe om folosind analogia pieselor individuale si demontabile ale unei masini.

In legatura cu Teoria campului a lui Kurt Lewin (1982), si ea o teorie de referinta de la inceputurile Gestalt-terapiei, s-a consacrat termenul de organism / camp de mediu ca prima incercare de a exprima terminologic unitatea inerenta a organismului si intrepatrunderea sa ireversibila cu mediul din care face parte. Acest rationament a revenit in discursul terapeutic actual prin terminologia informed body – embodied and embeddied (corp informat – intrupat si incorporat).**

Frederick Perls, Berlin, 1923

Dar se poate vedea si astazi in literatura de specialitate cu privire la Gestalt-terapie, in care este constant vorba despre organism si campul sau de mediu, cat de putin intelese sunt aceste teorii complexe. Pentru sotii Perls punctum saliens a fost continuitatea campului, care cuprinde organismul si mediul.

Campul este format din organism si mediul inconjurator. (Perls 1959, 121. Accentuarile sunt facute in original.)***

Fritz si Lore Perls, intr-un parc din afara Berlinului, la scurta vreme dupa ziua nuntii lor, 1930

Este bine cunoscut faptul ca Gestalt-terapia a continuat sa se dezvolte in multe feluri datorita lui Fritz si Lore Perls. Aceste cai de dezvoltare s-au orientat in diferite directii: fie mai sistemice, fie mai psihodinamice si in sensul teoriei relatiilor obiectuale, fie mai filosofice si fenomenologice / hermeneutice – asa cum s-a intamplat de altfel si cu abordarile teoretice pe care sotii Perls au incercat sa le integreze. Acest fapt ofera niste oportunitati extraordinare de dezbateri teoretice interesante, ele fiind mai mult sau mai putin folosite de comunitatea Gestalt-terapeutica.

Despre Fritz Perls cititi si Foamea si libidoul. O revizuire gestaltista a lui Freud 

Cand vorbim despre o dezvoltare ulterioara a unor abordari psihoterapeutice, vorbim si despre posibilitatile de raportare la noile rezultate ale cercetarilor din stiintele cognitive si stiintele naturii, prin care etapele mai vechi ale descoperirilor sunt fie combatute, in asa fel incat ar trebui renuntat la ele, fie dezvoltate, completate, detaliate sau diferentiate.

In anii 1970 si 1980, dezvoltarea teoriilor Gestalt-terapiei din Austria a fost influentata foarte puternic de catre Hilarion Petzold – pe de-o parte pentru ca a format multii dintre viitorii terapeuti formatori ai departamentului specializat si pe de alta parte pentru ca a avut o activitate publicistica extinsa. El l-a adus pe fenomenologul francez Maurice Merleau-Ponty cu a sa fenomenologie a trupului in primul plan al teoriilor sale antropologice. (Este cunoscut faptul ca influenta lui Petzold asupra constructiei teoriilor a dus la tensiuni mari si dispute serioase in cadrul lumii Gestalt-terapiei de atunci, dar nu vom intra aici in detalii cu privire la acest subiect.)

A fost si este important din punct de vedere teoretic faptul ca Merleau-Ponty (1996) a dezvoltat, construind pe rezultatele cercetarilor lui Kurt Goldstein si a altor biologi, o abordare filosofica care le permite oamenilor din aceasta lume sa perceapa separarea dualista a corpului de spirit ca pe un intreg – ca pe un singur trup – care se defineste incepand cu fundamentele sale biologice pana la dimensiunea asa-numit „spirituala”, in care isi dezvolta prin simbolism o lume proprie a semnelor, pe care o numim cultura si care se regaseste, incepand cu limbajul, in creatiile culturale.

Ambiguitatea existentei omenesti si trupesti este reprezentata inca o data in teoria personalitatii din Gestalt-terapia integrativa, care opereaza cu termenii de Sine, Eu si Identitate, preluati tot de la Petzold (1984): Sinele organic si trupesc este izvorul si baza Eului excentric care formeaza printr-o actiune de abstractizare Identitatea, avand la randul ei valente biologice si simbolice.

Hilarion Petzold

Petzold pune in repetate randuri accentul pe prapastia care se afla, din punctul sau de vedere, intre organismul biologic si trupul capabil de limbaj. Pe de alta parte, cand Merleau-Ponty accentueaza faptul ca intre vaz si auz nu exista diferenta mai mare decat intre auz si gandit, si spune ca toate fac parte din „abilitatile de pret ale trupului”, ne dam seama ca aceasta prapastie nu trebuie privita ca o ruptura si ca trebuie sa realizam ca termenii care vin din biologie si cei care vin din filosofie nu se pot suprapune in mod absolut pentru ca au in spate un alt „sistem de referinta”. Daca vrem sa avem o abordare corecta fata de ea, trebuie sa incercam sa intelegem existenta umana din mai multe perspective, dupa cum spune si dictonul Merleau-Ponty:

Fiecare perspectiva este adevarata atata timp cat nu o izolam.

In cadrul cercetarilor si constructiilor teoretice relevante pentru psihoterapie, cercetarile pe sugari si cercetarile asupra atasamentului au aratat prin accentul pus pe faptul ca atasamentul este un „program” cu fundamente biologice, ca psihoterapia nu poate face abstractie de realitatile biologice.

Din acest punct de vedere al tuturor discursurilor filosofice care vorbesc despre subiecti autonomi si rationali, suntem fiinte biologice care au nevoie de Ceilalti si de un mediu inconjurator propice vietii si supravietuirii, suntem asadar niste fiinte care pot invata sa gandeasca simbolic numai prin interactiunea cu acesti Ceilalti si cu acest mediu inconjurator.

* Nu s-au citat in sens strict stiintific decat citatele redate cuvant cu cuvant. Lista cu referintele bibliografice la care s-a referit autoarea este anexata la final.
** Cf. de ex.: Petzold, H. G., 2009: „Körper-Seele-Geist-Welt-Verhältnisse in der Integrativen Therapie. Der «Informierte Leib», das «psychophysische Problem» und die Praxis”, in: Psychologische Medizin, anul 20, 1, 23-33
*** Cf. termenului de camp din literatura de specialitate despre Gestalt-terapie: Staemmler, F.-M., 2006: „Babylonische Sprachverwirrung? Über die vielfältige Verwendungen und Bedeutungen des Feldbegriffs”, in: Gestalttherapie 2 / 2016, Köln: EHP, 30-62

Cititi si Gestalt terapia integrativa si omul ca intreg

Au inceput inscrierile pentru formare in Gestalt psihoterapie integrativa – vedeti aici:

• Formare in Gestalt psihoterapie integrativa
• Formare de baza sau complementara Metoda Gestalt terapie integrativa

Foto: gestalt.org, cvap.es, eag-fpi.com/methodenkompetenz/