Smartphone-urile provoaca aceeasi dependenta ca drogurile, o ipoteza

Consumul de droguri a atins cel mai scazut nivel la adolescentii tineri

Studiul anual Monitoring the Future condus de University of Michigan a raportat in 2016 cele mai scazute rate ale probabilitatii de a consuma sau consumului efectiv de droguri ilegale, cu exceptia marijuanei, pe populatii de adolescenti americani (elevi si liceeni intre 12 si 17 ani). Tendinta de a consuma sau consumul de alcool si tigari s-a redus chiar mai drastic.

Foto: thoughtcatalog.com

Cercetatorii si specialistii in adictii sunt tentati sa lege aceste fenomene intre ele, dar si sa se raporteze la altele, cum ar fi accesul tot mai facil la tehnologie. Din acest punct de vedere, explicatia cea mai la indemana este ca adolescentii sunt mult prea preocupati de experientele prilejuite de conectarea continua la social media pentru a mai avea timp de altceva.

Pana la un punct, adolescentii insisi confirma acest fapt. De exemplu, sms-urile sunt pretexte bune pentru a sta in afara unui grup care fumeaza marijuana sau pur si simplu a nu face parte dintr-un grup si totusi a face ceva, la fel si navigarea pe web. Totusi, aceste lucruri nu sunt vazute ca reciproc incompatibile de toti adolescentii chestionati, in timp ce pentru altii nici nu intra in discutie impreuna. Unii adolescenti, precum cei care ajung sa doarma cu telefoanele langa ei, nu ar fi vreodata atrasi de droguri, in timp ce pentru altii dependenta de jocuri nu mai lasa loc altei forme de distractie sau unui drog propriu-zis. In plus, dependentii de tehnologie si internet nu sunt neaparat consumatori avizi de social media.

Principalele concluzii ale studiului pe tipuri de droguri / medicamente sunt urmatoarele:

• Adolescentii cei mai tineri tind sa consume mai putina marijuana, in timp ce liceenii cei mai varstnici continua sa o prefere la fel de mult. Cel mai utilizat drog de catre toate populatiile urmarite are si cel mai ridicat nivel de acceptabilitate sociala.
• Tendinta de a consuma sau consumul efectiv de amfetamine sau alte stimulente obtinute pe baza de prescriptie din motive non-medicale a scazut considerabil, dat fiind ca formeaza a doua categorie de droguri ca utilizare.
• Consumul de droguri de mare risc, precum narcoticele prescrise, care abia cu cativa ani in urma aducea la urgente multi tineri, s-a redus; pe deasupra, acestea nu au fost inlocuite cu narcotice ilegale precum heroina.
• Ecstasy si derivatele sale care erau consumate substantial si erau in mare trend in 2011 au ramas la o prevalenta anuala de 3 procente la adolescentii din clasa a XII-a.
• Perceptia pericolului asociat consumului de droguri sintetice s-a acutizat, iar acestea nu mai prezinta aceeasi atractie, acelasi lucru fiind valabil si pentru marijuana sintetica.

Vedeti Ce se intampla cu adolescentii care nu au acces la telefon si internet o zi intreaga

Smartphone: O alta dependenta sau una de acelasi fel?

Desi trendul in scadere are abia un deceniu de relativa constanta din cei peste 40 de existenta ai studiului, specialistii si cercetatorii sunt intrigati si vor sa afle de unde isi trage fortele: nu cumva adolescentii, mai ales cei foarte tineri, isi iau stimulentele din alte surse? Nu ar fi plauzibil sa ne gandim la tehnologie, la gadget-uri si la accesul crescut la smartphone-uri? Mai ales ca cele doua trenduri, scaderea atractivitatii drogurilor si utilizarea crescuta a telefoanelor inteligente, par sa mearga mana in mana.

Foto: mindauthor.com

Specialistii in adictii si cercetatorii in neurostiinte au intrat pe fir si par sa fie de acord. Primii, precum David Greenfield, care a fondat Center for Internet and Technology Addiction la sfarsitul anilor ’90, cand consumul de droguri a explodat, vede toate adictiile pe un singur spectru, indiferent de care sunt. Toate functioneaza prin eliberarea dopaminei care genereaza placerea. Telefonul nu face exceptie si este practic o pompa portabila de dopamina. Insa e dificil sa dovedim corelatia directa intre cresterea utilizarii smartphone-urilor si scaderea consumului de droguri. Adictiile tehnologice au existat de la inceput, in paralel cu consumul masiv de droguri.

Cum ii vad copiii pe parintii dependenti de smartphone 

Nina Volkow, cercetator in neurostiinte, directorul National Institute on Drug Abuse, care sponzorizeaza studiul anual american, vrea sa adune o echipa care sa cerceteze aceasta corelatie pentru ca datele converg in aceasta directie. Adolescentii, indiferent ca sunt intr-o scoala publica sau privata, indiferent de sex sau grup demografic, par ca isi satisfac altfel nevoia de senzatii tari si de a-si crea o lume a lor. Adultii tineri formeaza un alt grup, mai greu permeabil la aceste resurse. Ei inca folosesc medicamentele pe baza de prescriptie care controleaza durerea pacientilor medicali pentru a obtine  placere suplimentara. Problema este ca aceste analgezice sunt mari generatoare de dependenta, iar un comportament devenit obisnuinta se poate transforma intr-o boala care nu mai poate fi controlata decat medical. Misiunea oamenilor de stiinta este sa conceapa medicamente care sa contrabalanseze dependenta si sa informeze doctorii care nu sunt cercetatori sau oameni de stiinta de efectele lor pentru a limita prescriptiile.

Volkow explica pentru New York Times faptul ca toate substantele care produc dependenta cresc pe cai diferite nivelurile de dopamina intr-o regiune a creierului asociata cu recompensele. De exemplu, amfetaminele induc eliberarea ei directa, cocaina ii blocheaza reabsorbtia, in timp ce narcoticele precum morfina, heroina si o mare parte din medicamentele prescrise pentru durere suprima activitatea celulelor nervoase care ii inhiba eliberarea.

Dependenta de smartphone, si mai ales cea de tehnologie si de jocuri, este titrata in toate mediile si tratata in clinici specializate ca o adictie in toata regula, nu foarte diferita de adictia de substante. Insa aceasta dependenta trebuie examinata pentru ca nu este una si aceeasi in toate cazurile, in sensul ca in joc sunt mize si nevoi de recompensare sau de recunoastere destul de diferite. Vazute in bloc, din punct de vedere strict al mecanismului lor de functionare, adictiile inseamna cresterea artificiala a nivelurilor de dopamina, blocarea activitatii fluente a creierului si inghetarea lui intr-o singura stare, unica reala in acel moment si singura care merita obtinuta.

Utilizarea smartphone-ului nu doar pentru conectarea cu ceilalti, ci si pentru generarea de experiente intensificate si obtinerea de recompense, cum sunt simpla asteptare de a primi un text, comentariu sau like, are cu siguranta un impact profund la nivelul functionarii sociale si al ritmurilor vietii de zi cu zi. Impactul poate fi comparabil cu cel al ingerarii unei substante, in sensul in care nu mai exista un control asupra propriilor stari emotionale, propriului confort si starii de bine, acestea trebuind generate continuu pentru a exista intr-o forma perfect satisfacatoare.

Cercetatorii investigheaza deja modul in care utilizarea telefoanelor modifica chimia creierului.

Ce anume cauzeaza adictia?

Surse: https://www.nytimes.com/2017/03/13/health/teenagers-drugs-smartphones.html?_r=0 , http://www.nytimes.com/2011/06/14/science/14volkow.html, http://www.monitoringthefuture.org/, http://fox40.com/2017/03/17/how-smartphones-may-curb-teenage-drug-use-tmwsp/, http://www.independent.co.uk/news/health/teenage-technology-addiction-smartphone-rehab-seattle-clinic-children-aged-13-mobile-devices-a7684356.html

Cristina Ene

se formeaza in psihoterapie psihanalitica.

Toate articolele acestui autor