Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Ce este mintea? Perspectiva psihologica a lui Winnicott

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
2
Ce este mintea? Perspectiva psihologica a lui Winnicott
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Citeştedespre

tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021

Mintea nu exista. Sinele – da


In conceptia psihologica a lui Donald Winnicott dezvoltarea emotionala si personalitatea debuteaza cu existenta psihosomatica, deci cu un corp si psyche-ul sau sinele incipient, care este simpla continuitate de a fi. La inceput, psyche si soma sunt nediferentiate, o existenta oscilanta intre fiziologic si psihologic.  Individualitatea sau tot ce va deveni o persoana nu e data, are nevoie sa inceapa sa fie din punct de vedere psihologic. Acest start are loc prin intermediul relatiei cu propriul corp, a carui functionare e traita ca o prima experienta de sine; e absolut necesar insa ca aceasta sa fie intermediata de mediul matern prin holding (sustinerea prin eul integrat al mamei), handling (ingrijirea corporala) si object presenting (un spatiu pentru exercitarea omipotentei de a crea obiecte similare celor ale lumii exterioare – Winnicott, 1962).

winnicott mintea soma psihologica psyche
Foto: peuventilssouffrir.wordpress.com

Atunci cand, in perioada de inceput a dezvoltarii emotionale, perioada dependentei absolute, mediul nu se adapteaza suficient de bine nevoilor individualitatii in devenire, se creeaza o alianta nefireasca intre psyche si minte, in dauna interrelatiei psyche-soma. Psyche inseamna

elaborarea imaginativa a partilor somatice, sentimentelor si functiilor
(Winnicott, 1949, p. 244),

adica a viului asa cum tasneste din corp. Interpusa intre psyche si soma, mintea capata existenta separata, inlocuieste functionarea psihosomatica si creeaza o disociere intre experienta sinelui interior si ce i se intampla lui din afara. Mintea prematura, excesiva este reactia individualitatii la interferenta mediului. Preia sarcina de ingrijire de la mediu, devenind pavaza sinelui, a potentialului de dezvoltare innascut care devine astfel inconstient, dar ascuns in siguranta. In felul asta exista mintea in loc sa existe sinele, adica simplul fapt de a fi, fara vreo cunoastere a ceea ce se intampla in afara. In aceasta etapa, tot ce este exterior, adica tot ce nu poate ajunge in spatiul omnipotentei personale pentru ca nu este initiat prin spontaneitatea proprie, este distinct de sine in mod fundamental, deci traumatic.

Ferro si cum lucreaza mintea analistului [sau cum arata o galeata fara capac] 

Mintea isi are radacinile in interrelatia variabila si continuu periclitata a psyche-somei. In calitatea ei de intelect, ea devine distincta de soma in timpul holding-ului matern. Mintea debuteaza ca o capacitate de intelegere astfel incat sa transforme un mediu aproape perfect, cu mici deficiente, intr-unul perfect. Mai tarziu, devine capacitate simbolica, contribuind la organizarea continutului psihic personal, fundamentul viselor si al implicarii in relatii. In functionarea sa cea mai sofisticata, mintea recunoaste ce este cu adevarat non-mine (Winnicott, 1960). Dar baza ei este

corpul viu, cu limitele sale, si inzestrat totodata cu un interior si un exterior,

corp care este

resimtit de individualitate ca fiind miezul sinelui imaginativ (Winnicott, 1949, p. 244)

Corpul trebuie sa fie sustinut de mediul primar pentru a ramane viu si a transfera calitatea de a se simti pe sine la nivelul mintii. Mintea este ulterioara psychosomei.

Pentru Winnicott dezvoltarea neintrerupta inseamna concomitenta, paralelismul intre existenta psihosomatica (psyche locuind in soma) si integrarea eului. Eul este o unitate intre: eul meu cuprinde tot ce pot raporta la mine si la nimic altceva, interactiune dintre experientele mele si lumea impartasita cu altii, existenta mea asa cum e vazuta de altii si masura in care pot vedea ca acest fapt este o realitate (Winnicott, 1962). Mintea este o functie silentioasa, ce apare din conditiile oferite de comunicarea dintre sinele interior, psihosomatic si eul care stabileste o relatie cu lumea. Mintea nu functioneaza de una singura.

Cititi si Donald W. Winnicott – Cateva concepte 

Fenomene clinice ale mintii ca existenta in sine 

  • Mintea se gaseste in cap; nu ne putem uita in cap, deci capul nu exista ca parte din sine.
  • Persoana creeaza prin mintea sa o personalitate falsa, un mediu adaptat perfect pentru o alta persoana si i-l ofera pentru scurt timp. Nevoile proprii pentru un astfel de mediu sunt disociate si identificarile cu o persoana reala – blocate. Singura scapare este sa nu mai existe nici un fel de minte.
  • Mintea este un dusman ce trebuie localizat undeva, de exemplu in creier. Daca scapam de acel loc din creier, eradicam si mintea.
  • Nevoia profunda de pierdere a mintii pentru ca in interior se afla o realitate mai buna.
  • Mintea ca functionare de tip memorare exacta si catalogare in nasterea traumatica.

Winnicott ofera cazul unei paciente care a avut nevoie sa regreseze la inceputurile existentei sale, la momentul nasterii, ca sa ajunga la sinele sau si sa inceapa sa traiasca o viata personala. Procesul a trebuit reluat de mai multe ori. Pacienta isi amintea nasterea ca secventa completa, inclusiv cronologica, ceea ce da seama de functionarea excesiva a mintii. Singurul mod de traire pe care il avea la dispozitie era sa puna in act experienta originala a nasterii. Astfel putea afla cate ceva despre acea parte a realitatii psihice care trebuia adusa in constiinta, adica inauntru de unde se aflase mereu in afara, ca intamplare, eveniment al lumii exterioare. Pentru ca, in masura in care se formase o minte care sa inregistreze experienta de sine sub forma de evenimente cronologice, exacte pana la cel mai mic detaliu, aceasta minte capatase o existenta mai vie decat persoana intreaga, cu corp si emotii. Specificarea detaliilor fine precum grade ale respiratiei, presiunea enorma asupra capului, iar apoi greutatea lui enorma, tradau memorare si intreruperea survenita in continuitatea sinelui. Acelasi cap a devenit salasul mintii, singurul loc de unde pacienta traia de fapt, dar retrairea i-a tradat in cele din urma mintii provenienta falsa. Asta a dus la anxietatea anihilanta de a-i fi zdrobit capul, deci de pierdere a mintii. Apararea a venit ca fantasma ca pacienta insasi nu a disparut, ci a devenit un mecanism de distrugere, bolovanul care sfarama esafodajul unei existente false. Analistul a fost acolo ca mediu (el insusi respirand si sustinand in acelasi timp), ceea ce a permis pacientei ca, in momentul culminant al retrairii, sa renunte la a sti ce se intampla si sa lase loc golului in constiinta creat de interventia asupra continuitatii de a fi. In acest gol se pierduse sinele. Totodata, in acest gol mintea isi pierdea validitatea. La sfarsit  pacienta a putut sa se reduca doar la starea de a respira si sa aiba fantasma de tip psyche a respiratiei ca viata a corpului. Sinele adevarat si-a reluat existenta.

Winnicott spune:

Golul in existenta continua, care pe tot parcursul vietii pacientei fusese violent negat, capatase acum urgenta de a fi regasit […]. Uneori nu exista decat nevoia urgenta de a distruge procesele mentale pe care le localiza in cap. Acceptarea starii de a nu sti a presupus lucrul cu o serie de aparari impotriva recunoasterii depline a dorintei de a atinge golul din continuitatea constiintei (Winnicott, 1949, p.251).

Cititi si Winnicott – lecturi psihanalitice

Bibliografie

  • Winnicott, D.W. (1975). The mind and its Relation to Psycho-soma (1949). In Through Paediatrics to Psycho-Analysis. New York: Basic Books, Inc., Publishers.
  • Winnicott, D.W. (1965). The theory of the Parent-Infant Relationship (1960). In The Maturational processes and the Facilitating Environment. London: The Hogarth Press and the Institute of Psycho-analysis.
  • Winnicott, D.W. (1965). Ego integration in Child Development (1962). In ibid.

Cristina Ene Cafe Gradiva psihoterapie psihanalitica

Cristina Ene

se formeaza in psihoterapie psihanalitica.

Toate articolele acestui autor

Tags: autor: Cristina EneD. W. Winnicotteuhandlingholdingminteobject presentingpsycherelatia minte-corprubrică: GradivariumSe / sineSelfsoma

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Salman Akhtar psihanalist
Cultură

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

by Alexandra Frîncu
9 februarie 2021
Teste de personalitate psihanaliză psihometrie
Psi

Psihologia pe numere: teste de personalitate, o scurtă istorie

by Chris Millard
4 ianuarie 2021
mutilarea genitală feminină

Mutilarea genitală feminină: La fiecare 11 secunde o fată este tăiată! Lăsați cuțitul!

by Teodora Dobrescu
21 decembrie 2020
Load More
Next Post
La multi ani cititorilor nostri!

La multi ani cititorilor nostri!

Comments 2

  1. Anonim says:
    2 ani ago

    ” Winnicott ofera cazul unei paciente care a avut nevoie sa regreseze la inceputurile existentei sale, la momentul nasterii, ca sa ajunga la sinele sau si sa inceapa sa traiasca o viata personala. Procesul a trebuit reluat de mai multe ori. Pacienta isi amintea nasterea ca secventa completa, inclusiv cronologica, ceea ce da seama de functionarea excesiva a mintii. Singurul mod de traire pe care il avea la dispozitie era sa puna in act experienta originala a nasterii. Astfel putea afla cate ceva despre acea parte a realitatii psihice care trebuia adusa in constiinta, adica inauntru de unde se aflase mereu in afara, ca intamplare, eveniment al lumii exterioare. Pentru ca, in masura in care se formase o minte care sa inregistreze experienta de sine sub forma de evenimente cronologice, exacte pana la cel mai mic detaliu, aceasta minte capatase o existenta mai vie decat persoana intreaga, cu corp si emotii. Specificarea detaliilor fine precum grade ale respiratiei, presiunea enorma asupra capului, iar apoi greutatea lui enorma, tradau memorare si intreruperea survenita in continuitatea sinelui. Acelasi cap a devenit salasul mintii, singurul loc de unde pacienta traia de fapt, dar retrairea i-a tradat in cele din urma mintii provenienta falsa. Asta a dus la anxietatea anihilanta de a-i fi zdrobit capul, deci de pierdere a mintii. Apararea a venit ca fantasma ca pacienta insasi nu a disparut, ci a devenit un mecanism de distrugere, bolovanul care sfarama esafodajul unei existente false. Analistul a fost acolo ca mediu (el insusi respirand si sustinand in acelasi timp), ceea ce a permis pacientei ca, in momentul culminant al retrairii, sa renunte la a sti ce se intampla si sa lase loc golului in constiinta creat de interventia asupra continuitatii de a fi. In acest gol se pierduse sinele. Totodata, in acest gol mintea isi pierdea validitatea. La sfarsit pacienta a putut sa se reduca doar la starea de a respira si sa aiba fantasma de tip psyche a respiratiei ca viata a corpului. Sinele adevarat si-a reluat existenta.”

    Pai cred că asemenea stari de constiinta sunt mai mult decat limita, mai mult decat periculoase.

    Normal ca-ti fac mintea praf, poti sa nu-ti mai revii niciodata.

    Sa speram ca nu e decat un exemplu de scoala, de literatura psihanalitica insolita, ca nu nimeni in spatiul mioritic atat de inconstient incat sa creada ca dac-a produs trei grile-n facultate si 45 de min. de abtinere cu greu de la a-si consulta telefonul, isi poate permite arogantele si experimentele lui Freud ori Winnicott, huh?!?

    Răspunde
  2. Cafe Gradiva says:
    2 ani ago

    Atata pogon de citat doar ca sa va "obiectivati" antipatii personale si sa lansati mici intepaturi la adapostul anonimatului? Credeam ca ati citit Winnicott si ca in consecinta sunteti la obiect.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Tranzactiile vietii cotidiene: toti suntem ok
Cafe Gradiva

Tranzactiile vietii cotidiene: toti suntem ok

8 octombrie 2020
Câteva considerații psihanalitice asupra consumului de droguri
Cafe Gradiva

Câteva considerații psihanalitice asupra consumului de droguri

22 noiembrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.