Trolling-ul: Ce este?
Trolling-ul online este un comportament ce presupune disimularea in mediile sociale virtuale, comportament care are consecinte distructive asupra comunicarii in comunitatile virtuale. Termenul de “troll” provine, pe de o parte, de la tehnica de pescuit care presupune sa tragi o undita cu momeala, impreuna cu barca, deci “a pescui”, iar pe de alta parte, a fost inspirat de creaturile mitologice numite “troli”. Aceste creaturi se ascundeau de obicei sub un pod, in asteptarea unui trecator caruia sa ii ceara o anumita plata pentru a-i permite sa-si continue drumul, trolul este deci un personaj care blocheaza, frustreaza si provoaca. Prima definitie ne explica de altfel si comportamentul trolilor de a-si provoca victimele, incercand sa obtina de la acestea, raspunsurile emotionale mult asteptate.
Trolii impartasesc multe trasaturi ale clasicului anti-erou “Jocker”, cel care insala si creeaza haos si discordie in jurul lui, apasand pe butoanele emotionale ale celor care ii cad in plasa, reusind in acest fel sa ii faca pe acestia sa para excesiv de emotionali, slabi sau naivi, in feluri care sa ii plaseze pe acestia pe o treapta de inferioritate (Buckels et al., 2014). Prima data acest concept a fost adus in discutie se pare de Donath (1999), care afirma ca trolling-ul este un joc despre asumarea unei identitati false, adaugand ca rareori in comentariile unui trol se gasesc puncte de vedere subiective si sincere, atunci cand intra in polemici online. Morrissey (2010) scrie despre trolling ca
este un discurs care creeaza o falsa sau eronata imagine, in mod intentionat planificata pentru a genera un raspuns specific, de obicei negativ sau violent.
Herring et al. (2002) identifica trei tipuri de mesaje generate de un trol online:
- mesaje care par scrise de un utilizator care creeaza impresia de sinceritate,
- mesaje create cu scopul de a provoca si a genera o reactie in lant din partea altor utilizatori,
- mesaje care perturba si pierd inutil timpul unui grup sau al unei comunitati online.
Cine sunt cei care troleaza si de ce o fac?
In ceea ce priveste literatura de specialitate, fenomenul de trolling a inceput sa fie studiat de multi autori, impreuna cu alte comportamente antisociale in mediul online, cum ar fi cyberbullying-ul. Shachaf si Hara (2010) au studiat acest fenomen cu ajutorul platformei Wikipedia, o sursa de informare pentru multi internauti. Autorii au descoperit printre motivatiile din spatele trolling-ului, comportamente de cautare a atentiei, razbunare, dorinta de a cauza pagube sau distrugere a unei comunitati online, plictiseala sau obtinerea satisfactiei. Intr-un alt studiu, Hardaker (2010), a identificat patru trasaturi ale comportamentului de trolling si anume: agresivitatea, dezinformarea, intreruperea si cautarea succesului.
Cititi si Cyberbullying. Bullying si suicid
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Unul din factorii care a permis aparitia acestui comportament este insasi una dintre caracteristicile mediului online: faptul ca acesta faciliteaza anonimitatea si prin aceasta, dezinhibitia unor persoane care in viata reala nu si-ar permite sa se comporte astfel. Widyanto si Griffiths (2011) considera ca Internetul permite utilizatorilor sa fie mai dezinhibati, sa se simta mai increzatori, deoarece sunt protejati de anonimitate. Anonimitatea online protejeaza individul de posibilitatea de a fi confruntat, respins de ceilalti sau tras la raspundere pentru comportamentul sau. Un studiu realizat de Thacker si Griffiths (2012) care si-a propus sa cerceteze frecventa trolling-ului, motivele pentru trolling si efectul acestuia asupra stimei de sine, a aratat ca tipurile de trolling includ: sexismul / rasismul, griefing-ul (in jocuri online) si disimularea si inducerea in eroare a utilizatorilor. Motivele din spatele acestui comportament au fost amuzamentul, plictiseala sau simpla razbunare.
Un sondaj realizat pe 2 000 de tineri cu varste cuprinse intre 14-18 ani pentru o campanie vInspired (Rice, 2013), a aratat ca aproximativ un sfert dintre acestia trolau deoarece li se parea amuzant, iar o treime dintre cei chestionati o faceau pentru ca si prietenii lor o faceau. Unul din sase tineri a afirmat ca nu credea ca mesajele abuzive vor rani persoanele carora le erau destinate, iar jumatate din acestia considera ca este normal sa spui online lucruri pe care in viata reala nu le-ai spune cuiva (Rice, 2013). O treime din tinerii chestionati si-au pierdut din incredere sau au fost serios afectati de atacurile trolling-ului online. Adolescentii erau cei mai predispusi la comportamentul antisocial (Thacker & Griffiths, 2012).
Trolling-ul si sadismul de zi cu zi
Buckels et al. (2014) au realizat doua cercetari online pentru a studia trolling-ul in relatie cu trasaturile de personalitate Big Five, dar si cu cele patru trasaturi din “Tetrada Neagra” (Dark Tetrad): sadism, psihopatie, machiavelism si narcisism. In ceea ce priveste trasaturile Big Five, participantii care au raspuns ca prefera trolling-ul online au avut scoruri ridicate pentru extraversie si scoruri scazute pentru agreabilitate, celalalte trasaturi nefiind semnificativ diferite.
Sadismul, psihopatia si machiavelismul au corelat semnificativ cu placerea de a trola online, aceasta activitate fiind in mod preponderent corelata cu sadismul. Narcisismul, in mod surprinzator, a corelat negativ cu trolling-ul online. Participantii cu scorurile cele mai mari pentru comportamentul de trolling au fost persoanele de sex masculin, tinere, cu scoruri scazute ale agreabilitatii si constiinciozitatii (Buckels et al., 2014). Avand in vedere ca cea mai puternica relatie a fost aceea intre trolling si sadism, cercetarii au concluzionat ca cei care practica trolling-ul online sunt clasicii sadici din viata de zi cu zi (Buckels et al., 2013).
Cititi si Heinrich Himmler: un caz clinic de sadism anal-acumulator
Phillips (2011) abordeaza in lucrarea sa o forma specifica a trolling-ului online, trolling-ul legat de decesele facute publice sau al unor pagini si site-uri memoriale (RIP trolling). Aceasta forma specifica de trolling online presupune postarea comentariilor si a imaginilor abuzive pe pagini dedicate onorarii memoriei unor persoane decedate, in incercarea de a obtine diferite raspunsuri si reactii emotionale. Lucrarea finalizata pe parcursul a doi ani, prin interviuri realizate impreuna cu numerosi troli online, scoate la lumina cateva dintre motivatiile specifice din spatele comportamentului si personalitatii trolilor.
Una dintre utilizatoarele care practicau trolling-ul afirma:
imi place sa fac trolling ca femeie (ca personaj feminin), una dintre activitatile cele mai placute pentru mine este sa imi inventez o istorie de abuz, viol sau neglijenta, care sa imi fie scuza pentru cum sunt si ma port, iar in noua din zece cazuri oamenii ma iarta, iar eu dupa aceea glumesc pe seama lor si ma amuz.
In ceea ce priveste remuscarile si sentimentul de vinovatie pentru comportamentul si pentru efectul traumatizant pe care acesta il are asupra celorlalti utilizatori, un alt tanar neaga orice vinovatie si afirma:
Eu urasc pe toata lumea.
Cum facem fata trolling-ului online?
Trei studii realizate pentru a cerceta conceptia oamenilor despre trolling si troli online, in contextul rezilientei psihologice au condus la urmatoarele rezultate: cel mai benefic lucru in gestionarea trolling-ului online este identificarea sau scoaterea la lumina a trolilor, urmata indeaproape de cinci abordari sau conceptii asupra acestor indivizi: comportament de cautare a atentiei sau a conflictului, stima de sine scazuta, lipsa educatiei, dorinta de a se amuza pe seama altora si rautatea. Dintre aceste perspective, cea mai importanta pentru rezilienta la trolling a fost conceptia ca trolii sunt in cautarea atentiei sau in cautarea intentionata a conflictelor. Aceasta perspectiva a fost asociata cu o reducere semnificativa a afectelor negative la persoanele afectate de trolling-ul online (Maltby, 2015).
Cititi si Test psihologic: află dacă eşti psihopat în mai puţin de 5 minute!
Bibliografie
- Buckels, E. E., Trapnell, P. D., & Paulhus, D. L. (2014). Trolls just want to have fun. Personality & Individual Differences, (67), 97–102. http://dx.doi.org/10.1016/ j.paid.2014.01.016.
- Buckels, E. E., Jones, D. N., & Paulhus, D. L. (2013). Behavioral confirmation of everyday sadism. Psychological science, 24(11), 2201-2209.
- Buckels, E. E., & Paulhus, D. L. (2013). Comprehensive assessment of sadistic tendencies (CAST). Unpublished measure, University of British Columbia.
- Cheng, J., Danescu-Niculescu-Mizil, C., Leskovec, J., & Bernstein, M. (2017). Anyone Can Become a Troll. American Scientist, 105(3), 152.
- Donath, J. S. (1999). Identity and deception in the virtual community. In M. A. Smith and P. Kollock (Eds.), Communities in cyberspace (pp. 29–59). London: Routledge.
- Griffiths, M. D. (2014). Adolescent trolling in online environments: A brief overview. Education and Health, 32(3), 85-87.
- Hardaker, Claire (2010) “Trolling in asynchronous computer-mediated communication: From user discussions to academic definitions”. Journal of Politeness Research, 6, 215–242.
- Herring, S., Job-Sluder, K., Scheckler, R. & Barab, S. (2002). Searching for safety online: Managing “Trolling” in a feminist forum. The Information Society, 18, 371-384.
- Maltby, J., Day, L., Hatcher, R. M., Tazzyman, S., Flowe, H. D., Palmer, E. J., … & Knieps, M. (2016). Implicit theories of online trolling: Evidence that attention-seeking conceptions are associated with increased psychological resilience. British journal of psychology (London, England: 1953), 107(3), 448.
- Morrissey, L. (2010). Trolling is an art: Towards a schematic classification of intention in Internet trolling. Griffith Working Papers in Pragmatics and Intercultural Communications, 3(2), 75-82.
- Phillips, W. (2011). LOLing at tragedy: Facebook trolls, memorial pages and resistance to grief online.
- Rice, L. (2013). It’s time for more Lolz NOT trolls. vinspired, January 13. [Accessed 5th August 2014] Available from: https://vinspired.com/its-time-for-more-lolz-not-trolls
- Shachaf, P., & Hara, N. (2010). Beyond vandalism: Wikipedia trolls. Journal of Information Science, 36(3), 357-370.
- Thacker, S. & Griffiths, M.D. (2012). An exploratory study of trolling in online video gaming. International Journal of Cyber Behavior, Psychology and Learning, 2(4), 17-33,
- Widyanto, L., & Griffiths, M. D. (2011). An empirical study of problematic Internet use and self-esteem. International Journal of Cyber Behaviour, Psychology and Learning, 1(1), 13-24.
Monica Enescu
este psiholog clinician in supervizare si masteranda in Psihotraumatologie si Psihoterapia Copilului, Cuplului si Familiei.
Foto: http://mashable.com/2017/03/29/pew-report-trolling/#OvrCuztnPPqH, http://www.quickmeme.com/meme/3oxpan
Eu nu cred…
Observăm că articolul a primit multe aprecieri, bravo lui, chestie de interes pentru subiect și de gust. Noi însă, obsesiv-compulsivii fără speranță, deși nu fără cauză, rămânem la fixația noastră și organic incapabili de a înțelege lipsa de bunăvoință și față de cerințele de supraviețuire a limbii române. Trecuți prin focul (sau gerul) dezinteresului pentru ortografie pe acest site, unde nu contează că "oprobriu" n-are al doilea "r", "creează", al doilea "e", pe care-l primesc însă abuziv și parcă șicanator, "înșală" și "creat", poate-ar fi trebuit să ne găsim mai căliți, însă prezentul text reprezintă o provocare mult prea mare. Un dezacord, un barbarism când și când, treacă-meargă, un "e" în plus sau în minus ici-colo, primim, da' chiar e nevoie de toate-odată? ��
Va multumim pentru observatii! Ni se mai intampla si ortografieri gresite (dezacorduri parca totusi n-am facut!), in fuga condeiului, iar unele mai scapa chiar si corecturii.
Dar exagerati copios, nu-i asa, cu parerea dv. vituperanta despre acest site, fie si ca obsesiv-compulsiv, cum va recomandati?! 🙂
Ori poate ca tocmai despre trolling vorbim aici, spre a ilustra in chip fericit acest articol?
Cateva limpeziri pentru dv., trol au ba, care vor ajuta si biata limba romana sa supravietuiasca.
"Oprobriu" are al doilea "r", oricat vi s-ar parea de ciudat.
"Creeaza" are al doilea "e". Creaza lumea ce o vrea.
Aveti perfecta dreptate. Greseli exista ca in orice text insuficient corectat, insa nu din rea intentie, asa cum sugerati. Multumesc pentru sinceritate! Numai bine!
Cred c-a vrut sa zica ca aici ”oprobriu” e scris gresit fara doi r, ”creeaza” cu un e si ”insala” cu e, desi corect e fara, insa, daca pe ultimele doua le-am identificat, pe primul n-am reusit, oricat m-am chiorat. Dar mai ales, cred ca ”anonymous” nu a trecut numai prin foc si frig, ci si de o anumita varsta (no offense!) si ii vine greu sa se adapteze la realitatile comunicarii din ziua de azi, mai ales din mediul online, unde deschiderea relationala si viteza cu care circula informatia autorizeaza imprumuturile din alte limbi, cu precadere engleza (dar si germana, franceza, etc.), prescurtarile, conventiile de limbaj si altele asemenea, daca nu dauneaza mesajului, dimpotriva, il exprima mai bine, mai exact. Realitatea evolueaza in toate domeniile, sub toate aspectele fenomenologice, tot astfel si limba, ceea ce determina, pe de o parte, aparitia unor cuvinte noi (unele deja au intrat in dictionare!), pe de alta parte, renuntarea la formalisme utopice. Cum spunea un articol recent, importanta e starea de a fi viu, nu regula de forma, care de multe ori n-are nicio noimă. Sa fim seriosi, de cate ori auzim zicand sau vedem scriind ”însală”, ”asază”? Mi se par niste aberatii de care nu pot sa leg niciun interes real al limbii romane, suna și urat. Nu vad de ce limba ar trebui să ramana apanajul unei Academii, cata vreme ea e un proces, in egala măsură o conventie, în privinta careia un popor, supus inevitabil transformarii, poate revendica drepturi depline. Confirm, asadar, ca dezinteresul pentru limba pe acest site nu e real, e vorba in fapt despre adaptarea la niste realitati noi, in schimbare, analizate in profunzimea fenomenului, cu metode specifice psihanalizei, pentru care limba romana poate nici nu are cuvinte sau fata de care s-ar pozitiona inadecvat, astfel ca updatarea limbajului devine obligatorie, ca semn de insertie in actualitate. Si de ce nu, data fiind natura comunicarilor pe aceasta pagina, as vedea in greselile sesizate o provocare la a ne maturiza, desensibiliza, a aprecia si situatiile mai putin perfecte. Nici eu nu sunt vreun fan al ignorantei in materie de ortografie, dar de asta ma gandesc ca autorii acestor articole, care sunt persoane instruite, dedicate ajutorării celorlalti, cu o formare care le permite o viziune asupra lumii si lucrurilor inaccesibilă noua, profanilor, lasand sa treaca asemenea erori despre care am convingerea ca sunt doar de tehnoredactare (si oricum fara importanta in ansamblul si pentru intentia comunicarii), se ofera pe ei insisi in ipostaze imperfecte pentru a oferi exemple de autoacceptare celor care poate au complexe de inferioritate sau obsesiv-compulsivilor, cum le spune. La urma urmelor, cat poate sa conteze un amarat de ”e” în vietile noastre? Cred ca si comentatorul a inteles asta, un prim pas a fost facut cand intr-un fel sau altul si-a exprimat toleranta pentru situatiile in care numai cate un ”e” lipseste sau este in plus. M-am cam ambalat, de aceea ma grabesc sa inchei, mai ales ca da, m-am gandit si eu ca in spiritul ideii de fond a acestui articol, nu e sigur ca ”anonymous” a vorbit serios, ca e numai provocator.
Un addicted (of this site :))
Exact asta am susținut, că "oprobriu" comportă al doilea "r" și "creează", al doilea "e", dar fiind dumneavoastră tot "pe fugă", n-ați prins sensul spuselor. Mai departe, c-aș fi eu nu știu ce "trol", că altfel nu s-ar explica intervenția, consider sub demnitatea mea să comentez.