• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Depresia: intre medicatie si terapie prin cuvant

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Cafe Gradiva
2
Depresia: intre medicatie si terapie prin cuvant
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet
Recladirea sinelui nu se poate face cu nici un medicament existent in prezent.
Andrew Solomon, Demonul amiezii

Un studiu recent (2015) condus de Halle Amick a publicat rezultatele unei metaanalize, scotand la iveala faptul ca atat psihoterapia, cat si tratamentul pe baza de antidepresive pot fi la fel de eficiente in tratarea tulburarii depresive majore.

depresie majora psihoterapie antidepresive

Depresia: intre medicatie si terapie prin cuvant

Studiul s-a bazat pe analiza rezultatelor a unsprezece studii precedente, realizate intre anii 1990 si 2015, ce au inclus mai bine de 1 500 de pacienti si care au comparat beneficiile atat ale psihoterapiei si ale antidepresivelor administrate individual, cat si ale combinatiei acestora, in comparatie cu administrarea doar a antidepresivelor, metaanaliza negasind vreo diferenta in gradele de responsivitate la tratament.

Citeştedespre

scrierea creativă expresivă traumei

Scrierea creativă ca act de reparație şi resemnificare a traumei

4 martie 2021
Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021

Vedeti aici O poveste despre depresie si anxietate

Cu toate ca, dintre studiile analizate, multe prezentau probleme metodologice, autoarea afirma ca nu a fost gasita o diferenta semnificativ statistica sau clinica intre cele doua tratamente, ea insistand asupra faptului ca, dintre cele doua tratamente, unul nu este neaparat mai eficient decat celalalt, ci ca ambele par a fi la fel de eficiente.

Aceasta metaanaliza este similara celei realizate de Kirsch (2008, citat in Davies, 2014), care a comparat un numar mare de studii ce analizeaza efectele antidepresivelor in comparatie cu substantele placebo, descoperind de fapt ca, desi antidepresivele au un oarecare avantaj fata de placebo, pierd acea diferenta in fata tratamentului psihoterapeutic!

Ca metoda psihoterapeutica este mentionata terapia cognitiv-comportamentala (CBT) drept cea cu adresabilitate optima persoanelor ce au o capacitate mai buna de autoobservare si de angajare activa in schimbare cognitiva si comportamentala.

Se pare ca studiul lui Amick vine sa arunce o lumina noua asupra unei viziuni general acceptate in randul atat al cercetatorilor, cat si al practicienilor cu privire la „impartirea” tratamentelor in functie de tipurile de depresie, si anume: daca in cele usoare si moderate tratamentul medicamentos este contraindicat, favorizat fiind cel psihoterapeutic, in cazurile de depresie severa foarte rar s-a pus problema administrarii doar a tratamentului psihoterapeutic sau doar medicamentos, cel mai adesea recomandarea fiind de administrare impreuna.

Exista cinci subtipuri de anxietate si depresie, arata un studiu de la Stanford

De asemenea, studiile lui DeRubeis et. al, (2008), precum si cel al lui Driessen & Hollon (2010) sustin, prin rezultatele lor, faptul ca CBT este la fel de eficienta precum tratamentul medicamentos, avand in plus avantajul efectelor pozitive pe termen mai lung chiar si la pacientii cu tulburare depresiva majora.

Glen Gabbard (2007) insista asupra abordarii psihoterapeutice, in care administrarea medicatiei vine ca sa sustina procesul principal, axat pe intelegerea cauzelor individuale cu scopul stabilirii unei semnificatii interpersonale si a unui context pentru depresia persoanei.

Interesant este faptul ca atat Gabbard, cat si Gilbert (2011) mentioneaza existenta acelor pacienti care pot manifesta rezistenta la tratament sub forma lipsei raspunsului la cel putin doua medicamente antidepresive, chiar daca sunt administrate in mod adecvat ca dozaj si ca interval de timp. Mai mult, aceasta rezistenta a fost pusa in legatura cu insuficienta cimentare a relatiei terapeutice ori cu factori de personalitate ai pacientului.

In prezent, mai bine de 32 de milioane de americani sufera de tulburare depresiva majora, conform U. S. National Library of Medicine, si doar aproximativ o cincime din pacienti beneficiaza de un tratament adecvat.

In ceea ce priveste prevalenta in functie de structurare pe gen, raportul femeilor fata de barbati este de 7:1 (Dörner et. al., 2014), iar ca populatii vulnerabile sunt mentionate varstnicii si femeile, cu un risc de 1,5-3 ori mai mare fata de populatia generala (APA 2013/2016).

Cu toate ca tratamentul cu antidepresive nu poate fi exclus cu totul, la fel cum nu poate fi nici considerat optiune unica, asemenea lui Amick, si Solomon (2014) recomanda precautie:

efectele antidepresivelor sunt imprevizibile si nu pot fi mentinute totdeauna (p. 144).

Depresia introiectiva si depresia anaclitica: pledoarie pentru psihodiagnostic

Bibliografie

  • Davies, J. (2014). Cracked – Why Psychiatry is Doing More Harm Than Good. London: Icon Books Ltd, pp. 62-63.
  • DeRubeis, R. J., Segle, G. J. & Hollon, S. D. (2008). “Cognitive therapy vs. medication for depression: Treatment outcomes and neural mechanisms”. Nature Reviews. Neuroscience, 9(10), 788-796.
  • Dörner, K., Plog, U., Teller, C., Wendt, F. (2014). Manual de psihiatrie sociala si psihoterapie. Bucuresti: Editura Trei, p. 213.
  • Driessen, e. & Hollon, S. D. (2010). “Cognitive Behavioral Therapy for Mood Disorders: Efficacy, Moderators and Mediators”. The Psychiatric Clinics of North America, 33(3), 537-555.
  • Gabbard, G., O. (2007). Tratat de psihiatrie psihodinamica. Bucuresti: Editura Trei, p. 230.
  • Gilbert, P. (2011). Depresia: psihoterapie si consiliere. Iasi: Polirom, p. 42.
  • Giosan, C. (2017). Psihopatologie evolutionista. Bucuresti: Editura Trei, pp. 63-65.
  • Mozes, A. (Dec. 9, 2015). “Talk Therapy, Antidepressants Offer Similar Results for Major Depression”. UsNews. Retrieved from https://health.usnews.com/health-news/articles/2015/12/08/talk-therapy-antidepressants-offer-similar-results-for-major-depression
  • Solomon, A. (2014). Demonul amiezii: o anatomie a depresiei. Bucuresti: Humanitas, pp. 26; 144.

Foto: blog.ed.ted.com

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.

Toate articolele acestui autor

Tags: antidepresiveautor: Alexandra Frîncudepresiedepresie severarubrică: Gradivariumrubrică: Ştiritulburare depresiva majora

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

Sindromul de fragilitate la vârstnici
Psi

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

by Teodora Dobrescu
27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer
Psi

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

by Teodora Dobrescu
26 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist
Cultură

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

by Alexandra Frîncu
9 februarie 2021
Load More
Next Post
Schizofrenia, psihoterapia, antipsihoticele si interventia multidisciplinara

Schizofrenia, psihoterapia, antipsihoticele si interventia multidisciplinara

Comments 2

  1. Mircea Ordean says:
    2 ani ago

    „Recladirea sinelui nu se poate face cu nici un medicament existent in prezent.”

    Eu unul stau prudent la noțiuni precum Reclădirea Sinelui.
    Mi s-o trage de la faptul că am fost doar cometă, prin Psihologia instituționalizată.

    Răspunde
  2. Mircea Ordean says:
    2 ani ago

    Tîrziu deprindem să ne suportăm depresiile.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Conflictul estetic in Moartea la Venetia

Conflictul estetic in Moartea la Venetia

8 octombrie 2020
John Bowlby despre tendinta de patologizare si trairea doliului
Cafe Gradiva

John Bowlby despre tendinta de patologizare si trairea doliului

22 noiembrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

scrierea creativă expresivă traumei

Scrierea creativă ca act de reparație şi resemnificare a traumei

4 martie 2021
Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.