Schizofrenia. Regasindu-se in toate ariile geografice si intr-o paleta larga de culturi si tipuri de societati, schizofrenia poate debuta inainte de 25 de ani, de obicei persista intreaga viata si afecteaza aproximativ 1% din populatia lumii. Printre cele mai reprezentative simptome aflam gandire si comportament dezorganizate, delir, halucinatii si izolare. De asemenea, persoanele cu schizofrenie se retrag deseori intr-o lume interioara proprie, a psihozei.

Fiind o boala cronica, schizofrenia necesita tratament de-a lungul intregii vieti, dar cercetarile in domeniu din ultimii ani ne arata ca ameliorarea simptomelor se poate realiza printr-o paleta din ce in ce mai larga de optiuni terapeutice. Fiecare caz de schizofrenie este unic, iar abordarea terapeutica se impune sa fie adaptata profilului individual al pacientului, avand in vedere aspecte esentiale din viata acestuia, cum ar fi mediul familial sau social.

Mic indreptar despre schizofrenie

Tinand cont de caracterul complex al schizofreniei ca afectiune, este necesar ca abordarea terapeutica sa contina multiple directii: atat medicamentoasa, cat si psihoterapeutica, precum si familiala, ocupationala, asistenta sociala si medicala de psihiatrie. Scopul care sta in centrul abordarii terapeutice multidisciplinare este echilibrul intern al pacientului, urmat de integrarea in sistemele din care face pacientul parte (familial, societate, locul de munca etc.).

Substantele antipsihotice folosite in tratamentul schizofreniei, introduse la jumatatea secolului trecut, au revolutionat ameliorarea simptomelor acestei afectiuni. Principalul dezavantaj al utilizarii lor este reprezentat de efectele secundare pe care pacientii le experimenteaza. Aceste efecte secundare apar in cele mai multe cazuri din cauza dezechilibrului intre dopamina, glutamat, GABA si acetilcolina din sistemul extrapiramidal. Printre cel mai des intalnite efecte secundare ale antipsihoticelor se numara akinezia, distonia, akatisia si parkinsonismul, urmate de depresie, oboseala, scaderea tensiunii arteriale, cresterea in greutate si uscaciunea gurii.

Pacientii cu schizofrenie si comportamentul violent

In acest context, atat timp cat anumite modalitati de ameliorare a simptomelor schizofreniei (in afara de medicatie, ce prezinta dezavantajul efectelor secundare) se dovedesc eficiente, este absolut necesara integrarea acestora pe termen lung in managementul schizofreniei. In cazul persoanelor care au suferit un singur episod psihotic, evaluarea si decizia alegerii asupra unui plan anume de tratament pe termen mediu si lung influenteaza in mod crucial evolutia bolii de-a lungul timpului. Concluziile unui studiu din 2015 arata ca in cazul celor care au suferit un prim episod psihotic interventia rapida si sustinuta, mai ales intr-o forma multidisciplinara, axata in special psihoterapie, creste surprinzator sansele pacientului de a duce mai apoi o viata productiva si satisfacatoare.

Autoportretul unei persoane cu schizofrenie, reprezentand perceptia unei realitati distorsionate

Cititi si Prognoza episoadelor psihotice scurte ramane un mister

RAISE (Recovery After an Initial Schizophrenia Episode) este un proiect dezvoltat sub conducerea Dr. John M. Kane, Presedintele Departamentului de Psihiatrie din cadrul Universitatii Hofstra – New York. In cadrul acestui proiect, s-a realizat un studiu ce s-a concentrat pe o perioada de timp de doi ani. Acest studiu, axat pe tratamentul schizofreniei printr-o abordare terapeutica unitara ce are in centru psihoterapia, in comparatie cu tratamentul clasic, a avut in vedere cazurile a 404 persoane ce au fost tratate la 34 de clinici din Statele Unite ale Americii.

Studiul a aratat ca pacientii care au beneficiat de o abordare de specialitate integrata au raportat niveluri mai ridicate ale calitatii vietii si o mai buna integrare in mediul social, la locul de munca, in comparatie cu pacientii al caror tratament a avut la baza medicatia. Abordarea integrata de specialitate se refera la psihoterapie, medicatie, sustinere si educatie pentru apartinatori, precum si asistenta in ceea ce priveste integrarea la locul de munca si in institutiile de invatamant.

Desi aceasta varianta terapeutica integrata ridica costuri cu mult mai mari decat in cazul abordarii concentrate pe medicatie, rezultatele ofera sperante in ceea ce priveste atingerea obiectivului principal, o viata echilibrata, productiva si implinitoare pentru cei ce sufera de schizofrenie.

Mituri raspandite despre schizofrenie

Foto: rebelcircus.com, en.wikipedia.org/wiki/Schizophrenia

Alexandra Moga

este consilier pentru dezvoltare personala si instructor Parenting by Connection.

Toate articolele acestui autor