Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Intre Adam si Eva: empatia si copilul versus socializarea de gen

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Cafe Gradiva
0
Intre Adam si Eva: empatia si copilul versus socializarea de gen
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

C. G. Jung, in Dezvoltarea personalitatii (2006), vorbeste despre importanta pe care scoala o are in formarea identitatii individuale constiente a copilului, fiind primul mediul din afara familiei pe care acesta il acceseaza. Invatatorul, dincolo de rolul de reprezentant al institutiei si al societatii in ansamblu, are mult mai multe roluri decat acela

de a-l indopa pe copil cu anumite cunostinte„ si informatii scolare.

psihoterapeuta laurel wider wonder crew socializarea de gen

Invatatorul vine sa inlocuiasca parintii, influentand prin personalitatea sa. Prin relatia de atasament specifica stabilita, el nu realizeaza doar desprinderea de familie a copilului ci, prin mijlocirea personalitatii sale si a exemplului propriu, realizeaza jumatatea de educatie psihologica ce vine in completarea celei parintesti/familiale. Scoala il transporta pe copil in lumea mai mare,

este prima particica de lume mare, reala,

iar prin proiectiile parentale pe care copilul le face asupra invatatorului se poate realiza contactul cu copilul, proiectiile si relatia devenind instrumentele principale in realizarea actului educational.

Citeştedespre

Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

2 februarie 2021
emoţiile negative gandirea pozitiva

„Emoţiile negative” sunt o parte extrem de necesară a experienţei umane

2 februarie 2021

La randul sau, psihoterapeuta americana Laurel Wider si-a dat seama de importanta influentelor din mediul exterior familiei in ceea ce priveste socializarea de gen in momentul in care propriul fiu a ajutat-o sa vada ca nu este suficienta educatia primita acasa, ci si cea din societate, in primul rand de la scoala.

Astfel, ea a creat papusile Wonder Crew, niste plusuri menite sa ii ajute pe baieti sa intre in contact cu latura lor empatica si sa incerce sa modifice perpetuarea acelorasi modele fixe, stereotipe, despre ce inseamna un gen sau altul si ce face fiecare. Personajele Wonder Crew au fost imaginate asemenea unor supereroi, de aproximativ 30 de centrimetri, psihoterapeuta Laurel Wider afirmand ca le-a dorit pentru copii

asemenea unor congeneri, unor egali, dar de asemenea suficient de mici, suficient de vulnerabile pentru ca un copil sa simta ca vrea sa aiba grija de ele.

Intelegerea diferentelor de gen incepe sa se faca inca de pe la varsta de 1-2 ani, intre 4 si 6 ani dorinta de sortare pe categorii a copilului putand duce la puncte de vedere rigide cu privire la genuri. Cu toate acestea, o oarecare flexibilitate revine odata cu cresterea in varsta.

Este ceea ce a descoperit si studiul lui Rosen et. al. (2016), anume ca factorii de gen (feminin) si inaintarea in varsta au un efect asupra deciziilor morale altruiste, insa aceste efecte sunt mediate in totalitate de catre empatia emotionala. Similar, rezultatele studiului lui Van der Graaff et. al. (2017) au venit sa sustina notiunea conform careia un comportament prosocial timpuriu este un predictor pentru trasaturi corelate empatiei, dar numai in cazul fetelor.

Analiza lor a fost una de tip longitudinal pe un numar de 497 de adolescenti cu privire la comportamentele prosociale. Astfel, in cazul baietilor, nivelurile au fost stabile pana la varsta de 14 ani, urmate de o crestere pana la varsta de 17 ani, apoi de o usoara descrestere. In cazul fetelor, comportamentul prosocial a crescut pana la varsta de 16 ani, dupa care a inceput sa scada usor.

Si, nu in ultimul rand, insa poate mai important, Stuijfzand et. al. (2016) au descoperit, in ceea ce priveste experienta tristetii empatice fata de acelasi sex si fata de sexul opus raportata la structurarea pe genuri, ca tendinta generala, ca fetele manifesta o tristete empatica mai mare decat baietii.

Specific: in ambele studii (o analiza transversala si una longitudinala) realizate de autori baietii au raportat un nivel mai scazut al tristetii empatice fata de acelasi sex decat fata de sexul opus, in contrast cu fetele care au raportat un nivel mai ridicat al tristetii empatice fata de acelasi sex decat fata de sexul opus doar in studiul transversal, raportand niveluri egale ale tristetii empatice fata de ambele tipuri (same- and other-sex) in studiul longitudinal.

Revenind la psihoterapeuta Laurel Wider, motivul pentru care ea a ales sa se foloseasca de papusi si de joc a fost deoarece jocul constituie un context al invatarii pentru copii, plusurile fiind create cu scopul de a incuraja dezvoltarea abilitatilor sociale si emotionale, bazandu-se pe teoria mintii (care ii permite copilului sa-si imagineze cum si ce ar simti si gandi o alta persoana intr-o situatie data).

De fapt, papusile Wonder Crew reprezinta si o alternativa la povestirile stereotipe, dorindu-se ca, laolalta cu jocul, ele sa vina in intampinarea nevoilor si a intereselor copilului, pornindu-se de aici procesul invatarii, asemenea unei plieri pe copilul luat in contextul dezvoltarii sale.

In demersul ei, Laurel Wider a descoperit aspecte care sunt pastrate ascunse si ferite de ochii societatii, devenite in mare masura tabu: nu doar ca majoritatii baietilor le place sa se joace cu jucariile sau cu papusile surorilor; de asemenea ei

nu au nevoie sa fie invatati cum sa fie empatici si grijulii [nurturing], dar pot beneficia din a li se permite sa-si exploreze aceasta latura a lor.

Este ceea ce au descoperit si Toussaint si Webb (2010) cand au examinat diferentele de gen in nivelurile empatiei si ale iertarii, precum si masura in care asocierea empatiei si a iertarii difera in functie de gen. 127 de participanti au completat chestionare de autoevaluare, iar in urma analizei datelor colectate s-a vazut ca femeile sunt mai empatice decat barbatii, insa nici o diferentiere de gen s-a remarcat in ceea ce priveste iertarea. Cu toate acestea, asocierea dintre empatie si iertare a diferit in functie de gen, mai precis s-a constatat faptul ca empatia a fost asociata cu iertarea la barbati, insa nu si la femei!

In concluzie, negarea influentelor cu rol socializator pe care mediul le exercita asupra copilului este imposibila. Cu toate acestea, constientizarea lor si a elementelor mediatoare poate veni in intampinarea nevoilor individuale, realizandu-se o intalnire de mijloc intre cerintele societatii, care tinde spre perpetuare, tinand astfel strans de modelele si referintele care-i asigura stabilitatea, si nevoia de dezvoltare si exprimare individuala neingradita.

Bibliografie

  • Jung, C.G. (2006). Opere complete – vol. 17. Dezvoltarea personalitatii. Bucuresti: Editura Trei.
  • Popek, E.F. (2018). “Dolls That Nurture Boys’ Empathy”. The New York Times, May 14, 2018. Retrieved from https://www.nytimes.com/2018/05/14/well/family/wonder-crew-dolls-boys-empathy.html.
  • Rosen, J.B., Brand, M., Kalbe, E. (2016). “Empathy Mediates the Effects of Age and Sex on Altruistic Moral Decision Making”. Frontiers in Behavioral Neuroscience, vol. 10.
  • Stuijfzand, S., De Wied, M., Kempes, M., Van de Graaff, J., Branje, S., Meeus, W. (2016). Gender Differences in Empathic Sadness toward Persons of the Same- versul Other-sex during Adolescence. Springerlink.com.
  • Toussaint, L., Webb, J.R. (2010). “Gender Differences in the Relantionship Between Empathy and Forgiveness”. The Journal of Social Psychology, vol. 145, Issue 6, pp. 673-685.
  • Van der Graaff, J., Carlo, G., Crocetti, E., Koot, H.M., Branje, S. (2017). “Prosocial Breahvior in Adolescence: Gender Differences in Development and Links with Empathy”. Journal of Youth Adolescence, vol. 74, pp. 1086-1099.


Foto: kaplanco.com

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.

Toate articolele acestui autor

Tags: autor: Alexandra Frîncurubrică: Imagosocializarea de genWonder Crew

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

antivaccinare vaccin covid-19 variola
Societate

Cei care susţin antivaccinarea în pandemia COVID-19 folosesc aceleași argumente de acum 135 de ani

by Paula Larsson
17 ianuarie 2021
Abraham Maslow autoactualizare numinos religia
Psi

Abraham Maslow: De ce nu reuşesc să inspire sistemele liberale

by Alexandra Frîncu
11 ianuarie 2021
perverşii narcisici manipulare parinti
Psi

Perverşii narcisici şi manipulările „părinteşti”

by Alexandra Frîncu
26 februarie 2021
Load More
Next Post
Cafe Gradiva, revista psi, va tine informati in continuare

Cafe Gradiva, revista psi, va tine informati in continuare

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Istoria “Cărţii roşii”
Cafe Gradiva

Istoria “Cărţii roşii”

8 octombrie 2020
Pacientul ii gaseste psihanalistului punctul vulnerabil. Mai devreme sau mai tarziu.
Cafe Gradiva

Pacientul ii gaseste psihanalistului punctul vulnerabil. Mai devreme sau mai tarziu.

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.