Drogurile si personalitatea

In contextul unui reportaj realizat in direct de la malul marii in care era surprinsa o tanara care se droga pe plaja si a festivalurilor de muzica electronica ce vor avea loc in aceasta vara, venim in intampinarea cititorilor cu cateva informatii legate de consumul de droguri.

Drogurile si personalitatea

Cea mai recenta statistica publicata de Agentia Nationala Antidrog arata ca 7.6% din populatia Romaniei se drogheaza cel putin o data de-a lungul vietii, ceea ce inseamna aproape 1,5 milioane de romani. 1 500 000 de romani care se drogheaza cel putin o data in viata este un numar ingrijorator.

Canabisul este cel mai consumat drog din Romania, fiind urmat de noile substante psihoactive (NSP), apoi cocaina, LSD, ecstasy, ciuperci halucinogene, heroina, amfetamine si ketamina. In Romania, consumul de substante ilicite a crescut de la 6.6% (2013) la 7.6% in 2016, conform Agentiei Nationale Antidrog.

Consumul de droguri este o problema extrem de complexa si are o multime de factori favorizanti, printre care se numara: un mediu de trai foarte stresant ce implica un loc de munca solicitant, o criza in familie sau alte situatii ce vin dintr-un nivel de trai scazut, posibil cu violenta. Cercetarea psihometrica in domeniul dependentei de droguri s-a concentrat in a identifica anumite trasaturi de personalitate care ar determina persoana sa consume droguri. Este un fapt agreat la nivel general ca personalitatea poate influenta, precipita sau perpetua abuzul de substante ilicite.

Copiii din Ferentari despre droguri si cum sa nu ajungi pe celalalt trotuar

Impulsivitatea si cautarea de senzatii noi

Recent, impulsivitatea a fost considerata importanta in psihopatologia adictiilor. Impulsivitatea poate conduce la o gama larga de patologii, cum ar fi tulburarea bipolara, ADHD, tulburarea de personalitate borderline, tulburari de comportament asociate cu boala Parkinson si dependenta de substante. Impulsivitatea a fost descrisa ca fiind un comportament rapid si neplanificat fara a avea in vedere consecintele. Studiile arata ca impulsivitatea si cautare de senzatii noi sunt corelate cu abuzul de droguri, indiferent de tipul acestora.

Grandomanie si vulnerabilitate narcisica

Abuzul si dependenta de droguri a fost descris ca o expresie a unei stari de grandoare a eului, ca un efort de a regla afectul si stima de sine, de a gestiona furia narcisica, recuperarea din rusine si ca un efort de a restaura homeostazia narcisica.

Diferente semnificative au fost identficate la consumatorii dependenti si non-dependenti de droguri din punct de vedere al narcisismului patologic, in special in ceea ce priveste vulnerabilitatea narcisica. Discrepanta dintre cele doua populatii arata ca persoanele dependente de droguri isi ascund nevoile si / sau slabiciunile de ceilalti, cu alte cuvinte acele lucruri care ii face sa se simta vulnerabili. De asemenea, au tendinta de a afisa o tendinta de devalorizare a lor si a celorlalti atunci cand asteptarile nu le sunt indeplinite. Mai mult decat atat, sentimentul de stima al persoanelor dependente de droguri depinde de validarea externa, iar cand aceasta nevoie de recunoastere nu este satisfacuta, furia si inversunarea apar.

Smartphone-urile provoaca aceeasi dependenta ca drogurile, o ipoteza

Drogurile si nivelul de trai scazut

Un articol publicat in 2013 in revista Drug and Alcohol Dependence a aratat ca, in anumite conditii economice favorabile, tendinta de a fi organizat, disciplinat si cumpatat ofera o protectie impotriva consumului de droguri. Aceste tendinte conteaza mult mai putin atunci care resursele financiare sunt insuficiente. Pe de alta parte, acele persoane care sunt predispuse la tulburari emotionale si antagonism prezinta un risc crescut de consum de droguri, indiferent de situatia economica. Rezultatele studiului arata ca un nivel ridicat de nevroza si un nivel scazut de agreabilitate cresc riscul de consum de droguri. Un nivel scazut de constiinciozitate este cel mai puternic factor de risc pentru consumul ilicit de substante in randul celor care au un statut socio-economic ridicat.

Drogurile si implicarea parentala

Intr-un studiu realizat in Olanda pe un grup de 444 adolescenti cu varsta medie de 13 ani, s-a constatat ca 19,4% dintre ei consumasera deja canabis. Cu toate acestea, o scadere a suportului si controlului parental perceput nu a avut legatura cu aparitia precoce a consumului de canabis. Insa, la adolescentii cu un nivel scazut de extraversie si stabilitate emotionala, o scadere drastica a controlului parental perceput a fost asociat cu o crestere a riscului de a consuma canabis.

Asadar, trairea unui control parental scazut incepand cu varsta de 13 ani pana la 15 ani este asociat cu un debut precoce de consum de canabis la adolescentii care au un nivel scazut de stabilitate emotionala si extraversie.

Ce anume cauzeaza adictia?

Personalitatea ca factor de risc si totodata de protectie fata de droguri

Un alt studiu interesant ce a fost publicat in anul 2014 in revista Drug and Alcohol Dependence a avut 698 de participanti impartiti in trei grupuri: consumatori non-dependenti de opioide, consumatori dependenti de opioide aflati sub tratament si grupul de control format din persoane care nu au consumat niciodata droguri. Consumatorii non-dependenti de heroina au inceput sa foloseasca heroina posibil din cauza tendintei de a cauta noutatea si / sau experiente spirituale (a reiesit nivel ridicat la cautare de nou si nivel ridicat de auto-transcendenta), dar si din cauza tendintei de a evita stimulii care provoaca aversiune. In acelasi timp, au fost protejati pentru a nu deveni dependenti de heroina de nevoia crescuta pentru aprobare sociala si a tendintei de auto-eficacitate (scor ridicat la auto-directivitate).

Informatiile obtinute in urma acestor studii ar putea ajuta comunitatea de psihoterapeuti care lucreaza cu persoanele consumatoare de droguri in directia explorarii si modificarii unor trasaturi de personalitate. Pe de alta parte, sunt mult mai multi factori de luat in calcul atunci cand se intervine in abuzul de substante, ceea ce reprezinta o si mai mare provocare pentru acest tip de terapie.

Cateva consideratii psihanalitice asupra consumului de droguri

Bibliografie

• Creemers, H. E., Buil, J. M., van Lier, P. A. C., Keijsers, L., Meeus, W., Koot, H. M., & Huizink, A. C. (2015). „Early onset of cannabis use: Does personality modify the relation with changes in perceived parental involvement?”. Drug and Alcohol Dependence, 146, 61-67.
• Mitchell, M. R., & Potenza, M. N. (2014). „Addictions and Personality Traits: Impulsivity and Related Constructs”. Current Behavioral Neuroscience Reports, 1(1), 1-12.
• „Narcissistic Vulnerability and Addiction: Findings From a Study of People in Treatment” – Social Science Database – ProQuest.
• Raport national privind situatia drogurilor – 2017.pdf. (f.a.).
• Sutin, A. R., Evans, M. K., & Zonderman, A. B. (2013). Personality traits and illicit substances: The moderating role of poverty. Drug and Alcohol Dependence, 131(3), 247-251.
• „The dimensional assessment of personality in drug addicts: a mixed-effects Rasch model approach” – Social Science Database – ProQuest. (f.a.)
• Zaaijer, E. R., Bruijel, J., Blanken, P., Hendriks, V., Koeter, M. W. J., Kreek, M. J., … van den Brink, W. (2014). Personality as a risk factor for illicit opioid use and a protective factor for illicit opioid dependence. Drug and Alcohol Dependence, 145, 101-105.

Foto: https://www.monarchshores.com/drug, https://www.planetdeadly.com/human/10-dangerous-drugs, https://www.indiatoday.in/mail-today/story/epidemic-of-drug-addiction-now-grips-punjabs-women-too-13363-2016-06-10#close-overlay

Ana-Maria Postelnicu

este psihoterapeut in formare in psihoterapie centrata pe persoana si masterand in psihologie clinica.

Toate articolele acestui autor