Extinzand ideea lui Sigmund Freud conform careia religia ar fi nevroza obsesionala universala a umanitatii, numerosi autori au mers pe acest fir al asemanarilor si au avansat ipoteza conform careia manifestarile obsesiv-compulsive clinic patologice sunt in mare masura determinate si intretinute de contextul cultural, social si religios. Spre exemplu, Bilbao si Giannakopoulos (2005) au demonstrat ca aceasta simptomatologie este mult mai frecventa in societatile unde identitatea culturala este indisociabila de identitatea religioasa.
Nici cognitiv-comportamentalistii nu au stat deoparte de aceasta fenomenologie dilematica; Boyer si Liénard (2006) au sustinut existenta unui sistem evolutiv specializat in detectarea amenintarilor din mediu si in oferirea de raspunsuri prin initierea unor comportamente specifice, regulate si inalt controlate, numit „sistemul de precautie”, creat anume pentru a distinge dovezile unei clase unice de pericole – specific, cele care ar fi fost prezente in mediul ancestral – anume contaminarile, bolile si excluderea sociala.
Vedeti si Tulburarea obsesiv compulsiva in 3 minute
Astfel, cei care sufera de tulburare obsesiv-compulsiva primesc de la creier semnale ca aceste precautii nu au functionat, impunandu-se asadar repetarea acelor comportamente, rezultatul fiind o repetitie ritualizata, aparent fara sens, in care focalizarea nu se mai face pe scopul original, ci este conditionata pe procesualitate.
Boyer numeste acest fenoment „retrogradarea scopului” (goal demotion), fiind de asemenea o trasatura a ritualurilor religioase, numeroase dintre acestea axandu-se pe pasii individuali dintr-un lung lant de actiuni. Fenomenul de retrogradare a scopului ar aparea in urma faptului ca scopul global al actiunilor este de-accentuat in favoarea etapelor individuale care alcatuiesc actiunea.
Freud insusi, in incheiere la Actiuni compulsive si practici religioase, conchide ca nu poate fi negat faptul ca in domeniul religios, precum si acolo unde este o tendinta similara catre deplasarea unor valori psihice, riturile marunte ale practicii religioase devin treptat lucrul esential si dau la o parte substratul gandurilor. De aceasta religiile sunt pasibile de reforme care actioneaza retroactiv si tintesc spre restabilirea balantei originale a valorilor.
Vedeti si Tulburarea creativ-compulsiva
Nu ar fi gresita afirmatia faptului ca, atat in credinta religioasa, cat si in tulburarea obsesiv-compulsiva se realizeaza o transsubstantiere cu valente atat individuale, cat si colectiv-culturale, intrucat insasi mentinerea in forma simbolica a interdictiei salveaza individul de sanctiunile societatii, pastrandu-se astfel atat ordinea sociala si culturala, cat si dorintele antagonice acestora.
Atat individul, cat si societatea insa sunt sacrificate partial, iar acest schimb, sub forma „intalnirii la mijloc”, fie el religios, fie nevrotic, se va perpetua si intretine in masura in care gradul de frustrare nu va depasi pragul critic al reformei (terapeutice ori religioase).
Bibliografie
- (n.d.) „Penséé magique et superstition, nuisibles chez l’adulte?” Psychomédia, 27 ianuarie 2007, Retrieved from http://www.psychomedia.qc.ca/fonctionnement-psychologique/2007-01-27/pensee-magique-et-superstition-nuisibles-chez-l-adulte.
- Ambroise, B., Chauviré, C. (2013). Les rituels obsessionnels et la naturalisation psychiatrique de l’agir humain, Le mental et le social (n.d.).
- Boyer, P., Liénard, P. (2006). „Why ritualized behavior? Precautin Systems and action parsing in developmental, pathological and cultural rituals”, Behavioral and Brain Sciences, 29, 595-650.
- De Bilbao, P., Giannakopoulos, P. (2005). „Influence de la culture religieuse sur la symptomatologie du trouble obsessionnel compulsif”. Revue Médicale Suisse, volume 1, 30839.
- Le Grand-Sébille, C. (2005). Des rites pour se situer. Espace éthique, 17 noiembrie 2005, retrieved from http://www.espace-ethique.org/ressources/article/des-rites-pour-se-situer.
- Leuba, J. La Pensée magique chez le névrosé. Revue française de psychanalyse, (Paris), tome septième, n°1, 1934, pp. 32-50.
- Freud, S. (1991). Opere I (Totem si tabu, Viitorul unei iluzii). Bucuresti: Editura stiintifica.
- Freud, S. (2010). Opere esentiale 7 (Nevroza, psihoza, perversiune). Bucuresti: Editura Trei.
- Freud, S. Obsessive actions and religious practices. (n.d.).
Cititi si prima parte a acestui articol: Compulsia si religiozitatea ca tandem ritualizat
Foto: Bible in Hands de Jolanta Raita
Alexandra Frîncu
este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.
