O statistica a Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) spune ca pentru una din patru familii exista o mare probabilitate de a avea cel putin un membru cu o tulburare mintala sau de comportament. Cu toate acestea, aceeasi OMS afirma si ca un astfel de contact frecvent cu tulburarea mintala nu duce si la o mai mare sau mai buna constientizare si intelegere a acesteia.

Desi exista rezultate care au indicat faptul ca un grad mai mare de familiaritate cu tulburarea mintala se asociaza cu prezenta credintelor pozitive despre aceasta, la nivelul societatii in ansamblu se constata ca majoritatea oamenilor este incapabila sa recunoasca si sa distinga intre diferitele tulburari mintale.

10 filme despre bolile psihice si ce putem invata din ele 

Cel mai important rol in acest fenomen il are cultura: ea dicteaza modalitatea in care oamenii isi descriu simptomele (in termeni emotional-psihologici sau in termeni fizico-biologici), precum si selectivitatea de prezentare a acestora (intr-un mod „cultural adecvat”), astfel incat acestea sa nu se reflecte negativ asupra lor.

Spre exemplu, este binecunoscut faptul ca membrii culturii asiatice si de origine asiatica sunt mult mai putin dispusi in a-si face cunoscut distresul psihologic, exprimarea facandu-se mai degraba prin simptome somatice, aceasta si din cauza stigmatului prezent la nivel societal, individul considerand ca astfel isi pastreaza sentimentul de demnitate.

De asemenea, studiul lui Carpenter-Song et. al. (2010) a descoperit faptul ca americanii de origine europeana aveau tendinta de a-si exprima credintele privitoare la tulburarea mintala in termenii perspectivelor biomedicale si sa caute profesionisti in sanatatea mintala, in vreme ce afro-americanii si latino-americanii participanti mai degraba isi interpretau simptomele dintr-o perspectiva non-medicala.

Cert este faptul ca desi cauzele care se afla la baza stigmatizarii nu sunt aceleasi de-a lungul comunitatilor si a culturilor, stigmatul perceput al indivizilor care traiesc cu o tulburare mintala este raportat la nivel international.

Intre termenii de mental health si mental illness exista o tendinta de interschimbare, cu toate ca exista si o diferenta mai mult sau mai putin subtila: daca boala mintala (mental illness) se refera la tulburarea mintala diagnosticabila, caracterizata de schimbari in starea de spirit, comportament sau gandire si cu rezultat in orice fel de functionare defectuoasa, atunci sanatatea mintala (mental health) se refera la mai mult decat la absenta bolii, cuprinzand aspecte ale starii de bine emotionale, psihologice, fizice, spirituale si sociale perceputa.

Sanatatea mintala comporta de asemenea influente si din sfera factorilor intalniti in viata de zi cu zi: status socio-economic, accesul la o locuinta adecvata sau la ingrijire medicala, educatia, oportunitatile oferite de piata de munca, timp si resurse pentru sine, comunitatea. Cat priveste tulburarea (boala) mintala, in multe culturi ea este privita mai degraba drept o problema de ordin spiritual decat ca una medicala.

Violenta domestica si sanatate mintala

Cadrul de lucru pe care il ofera paradigma influentelor culturale asupra sanatatii mintale constituie o abordare folositoare in demersul de caracterizare a factorilor culturali ai relatiei care se dezvolta intre pacient si sistemul de ingrijire a sanatatii mintale, modelul sugerand si faptul ca influentele culturale variate contribuie atat la etiologia si dezvoltarea tulburarilor mintale, cat si la modul in care persoana isi defineste si decide sa abordeze simptomele si boala.

Culturile difera din punctul de vedere al intelesului, al nivelului de semnificatie si al interesului pe care le acorda tulburarii mintale. Fiecare cultura are o maniera proprie de a da sens experientelor profund subiective si fiecare are propria viziune cu privire la existenta reala sau imaginata a tulburarii mintale, la originea fizica sau psihica a acesteia, precum si la categoriile vulnerabile ale populatiei, la cauze si, poate cel mai important, la nivelul de stigmatizare din jurul tulburarii mintale.

Oamenii pleaca de la aceste idealuri si influente in a decide cum vor face fata tulburarii, incluzand aici si cautarea de ajutor si optiunea pentru tratament (daca se vor indrepta catre un psihiatru / psiholog, asistent social, medic de familie, preot sau vindecator traditional etc., precum si alegerea medicatiei sau nu).

Suportul social pe care o persoana ce prezinta o tulburare mintala este de asemenea determinat de cultura. In general, stigmatul si rusinea asociate tulburarii influenteaza adesea cat de mult sprijin social obtin persoanele din partea familiei si a comunitatii atunci cand cauta ajutor, in sensul ca sunt descurajate comportamentele de solicitare de sprijin si ajutor prin manifestarea unei lipse a intelegerii si crearea de neplaceri sociale (stiindu-se prea bine ca stigmatizarea duce la discriminare).

Este importanta asadar intelegerea dinamicilor sociale si culturale ale existentei in ceea ce priveste sanatatea si tulburarea mintala, intrucat sunt tot mai multe rezultate statistice care indica o tendinta de crestere la nivel mondial a prevalentei diferitelor afectiuni, mai mult sau mai putin incapacitante. Cert este ca o tulburare mintala nu poate fi pur si simplu ignorata si lasata netratata – este binecunoscuta perseverenta fortelor psihicului uman in „a-si cere drepturile”, contrara incercarilor de refuz al realitatii.

O societate sanatoasa se construieste plecand de la indivizi sanatosi, care beneficiaza de suport si intelegere, luate din resurse puse la dispozitia lor, a tuturor. La fel, o existenta viitoare functionala nu poate fi ridicata pe bazele rezistentelor si ale non-constientizarii, caci ea va ajunge sa se prabuseasca sub propria ei povara.

Automutilare si suferinta psihica intr-un nou proiect fotografic

Bibliografie

• Abbasi, Y., „As a psychiatrist I’ve seen how culture affects views of mental illness”, 8 august 2016, retrieved from https://www.theguardian.com/healthcare-network/views-from-the-nhs-frontline/2016/aug/08/psychiatrist-seen-culture-affects-views-mental-illness
• Andrade, S., Cultural Influences on Mental Health, 1 aprilie 2017, retrieved from https://pha.berkeley.edu/2017/04/16/cultural-influences-on-mental-health/
• Attweck, L., Marshall, T., C., Ferenczi, N., Lafringhausen, (2015). „Mental health literacy: a cross-cultural approach to knowledge and beliefs about depression, schizophrenia and generalized anxiety disorders”. Frontiers in Psychology, 8 septembrie 2015, 6, 1272.
• Carpenter-Song, E., Chu, E., Drale, R.E., Ritsema, M., Smith, B., Alverson, H. (2010). „Ethn-cultural variations in the experience and meaning of mental illness and treatment: implications for access and utilization”. Transcultural psychiatry, aprilie 2010, 47(2): 224-51.
• Jimenez, D. E., Bartles, S. J., Cardenas, V., Daliwal, S. S., Alegría, M. (2013). „Cultural Beliefs and Mental Health Treatment Preferences of Ethnically Diverse Older Adult Consumers in Primary Care”. The American Journal of Geriatric Psychiatry, 1 iunie 2013, 20(6), 533-542.

Foto: hhnmag.com

Alexandra Frîncu

este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.

Toate articolele acestui autor