Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Erich Fromm despre fixatia simbiotic-incestuoasa

Alexandra Frîncu by Alexandra Frîncu
in Cafe Gradiva
0
Erich Fromm despre fixatia simbiotic-incestuoasa
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet
Cu toate acestea, omul stie mai mult sau mai putin limpede ca paradisul pierdut nu poate fi regasit.

Plecand tot de la descoperirea initial freudiana a atasamentului copilului fata de mama, Erich Fromm descrie modul in care, in cazul nedepasirii acestui stadiu, individul cade in patologia fixatiei incestuos-simbiotice, ce determina manifestari nevrotice si poate sta chiar la baza celor psihotice.

erich fromm fixatia simbiotic-incestuoasa

„Unul dintre fenomenele centrale din cadrul procesului evolutiv”, atasamentul copilului fata de mama, se constituie in energie activatoare ca raspuns la nevoia, pe de o parte, de protectie a fiintei umane prin care narcisimul individual este satisfacut, iar pe de alta parte ca dorinta de libertate – sau mai bine zis de eliberare de responsabilitatile dezvoltarii unei constiinte morale si ale accederii la viata adulta, in fond, acestea fiind descriptori ai relatiei dintre mama si copil in primii ani de viata, cand cel din urma este complet dependent de cea dintai.

Erich Fromm despre caracterul necrofil si caracterul biofil

Citeştedespre

Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

26 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
Erich Fromm despre fixatia simbiotic-incestuoasa

Aceasta nevoie de o „figura materna” poate fi cu atat mai usor inteleasa, afirma autorul, la adultul care, spre deosebire de copil, este constient de riscuri, de „fortele naturale si sociale pe care nu le poate controla, de accidentele pe care nu le poate prevedea”, dar si de „boala si moartea pe care nu le poate tine departe”, astfel ca, se – si ne – intreaba Fromm, „ce poate fi mai natural decat setea frenetica a omului de a avea parte de o forta care sa-i ofere siguranta, protectie si iubire?”

Intre fortele de crestere, dezvoltare si autonomie, asadar, si cele de regresie, siguranta si dependenta „se da o lupta”, in care imaginea mamei devine personificarea puterii care protejeaza si garanteaza securitatea – si care nu ramane singura astfel de imagine de-a lungul vietii unui individ, ea fiind sublimata si atribuita altor entitati: natiunea, rasa, comunitatea religioasa sau politica, ele devin pentru omul modern „noile «mame»”, mame care, pentru cel primitiv, erau la fel de bine natura, pamantul, marea.

Are loc un transfer, deci, al functiei materne, de la o mama reala la una ideala, ceea ce faciliteaza de asemenea si satisfacerea narcisismului personal prin intermediul celui de grup. Nevoia de o figura materna este nemuritoare, spune Erich Fromm, iar deplasarea acestei imagini asupra unei entitati cu potential existential etern il pune pe individ la adapost de iminenta mortii mamei – reale – si a abandonului, dar si a propriei morti: el va trai prin intermediul acestei substituiri simbolice.

Erich Fromm despre fenomenul narcisismului individual

Se poate vorbi astfel de constelarea unui complex negativ in jurul arhetipului mamei – daca ar fi sa ne permitem o formulare in acceptiune jungiana –, ceea ce, in acord si cu tematica articolelor anterioare (privitoare la fenomenele narcisismului de grup si al obiectului de fixatie al acestuia), explica o buna parte din fortele inconstiente si din fenomenele care apar in contextul maselor si al cultelor sociale de amploare.

Adularea unei mame ce transcende individul asigura si uniunea, contopirea cu „toti cei care venereaza aceeasi mama-idol”, stabilind astfel o noua ordine normativa, rezonabila, exact asa cum Fromm descrie rezonabilitatea. Delimitarile sunt excluse si imposibil de conceput, individul definindu-se prin entitatea-„gazda” de care este atasat; el nu mai este stapanul propriei existente, ci devine o entitate regresata – si regresiva deopotriva – care nu mai poate exista decat in cadrul relatiei cu entitatea de care depinde si alaturi de care traieste in pura simbioza.

Bibliografie: Erich Fromm, Sufletul omului. Intre geniul binelui si al raului, Editura Trei, Bucuresti, 2017

Foto: didesign021/iStockphoto

Alexandra Frincu Cafe Gradiva psihologie clinica psihoterapeut

Alexandra Frîncu

este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.

Toate articolele acestui autor

Tags: autor: Alexandra FrîncuErich Frommfixatia simbiotic-incestuoasarubrică: Ca la carterubrică: Gradivarium

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Alexandra Frîncu

Alexandra Frîncu

este psiholog clinician, consilier psihologic și formator acreditat. A fondat proiectul Cronica de psihologie din dorința de a apropia mai mult dimensiunea teoretică de cea practică a psihologiei.

Citeşte şi

Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu
Cultură

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
emoţiile negative gandirea pozitiva
Psihologie

„Emoţiile negative” sunt o parte extrem de necesară a experienţei umane

by Alexandra Frîncu
2 februarie 2021
Abraham Maslow autoactualizare numinos religia
Psi

Abraham Maslow: De ce nu reuşesc să inspire sistemele liberale

by Alexandra Frîncu
11 ianuarie 2021
Load More
Next Post
Caroline Andrew despre tulburarea de personalitate borderline, abordarea Masterson si profesia de psihoterapeut

Tulburarea de personalitate borderline: Caroline Andrew de la Masterson Institute - Sydney va sustine un curs de specialitate

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

In viata ca in carti
Cafe Gradiva

In viata ca in carti

8 octombrie 2020
Kohut: Sinele si complexul oedipian
Cafe Gradiva

Kohut: Sinele si complexul oedipian

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

26 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
tulburările funcţionale somatice

Tulburările funcționale somatice pot fi bine tratate prin psihoterapia psihodinamică pe termen scurt

3 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Acest site utilizează module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.