Prin simplul fapt ca face parte dintr-o multime, omul coboara mai multe trepte pe scara civilizatiei.
Situarea accidentala a mai multor indivizi intr-un anumit loc nu face ca acestia sa constituie o multime de la sine inteleasa; de fapt, pentru a se constitui multime psihologica, asa cum este ea descrisa de Gustave Le Bon, trebuie sa se tina cont de o serie de caracteristici, specifice numai unui astfel de fenomen.
In primul rand, este esential de specificat faptul ca individul ce face parte dintr-o multime sufera o transformare sub aspectul individualitatii sale, in sensul in care personalitatea sa este „estompata”, iar gandurile si sentimentele se orienteaza in acelasi sens cu al celorlalti indivizi.
Gustave Le Bon despre “era multimilor”
Autorul vorbeste astfel despre dezvoltarea unui „spirit” sau „suflet colectiv” ce are „trasaturi distincte” si care reprezinta un element-cheie in alcatuirea multimii psihologice, in special prin prisma faptului ca aceasta poate astfel exista si in absenta unei cosituari spatiale.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Este vorba asadar despre supunerea in fata unei legi psihologice a unitatii mintale, lege care permite coexistenta si orientarea afectiv-cognitiva in aceeasi directie a tuturor indivizilor ce alcatuiesc multimea, indiferent de diferentele dintre „stilurile lor de viata, ocupatiile, caracterul sau inteligenta lor.”
De subliniat de asemenea urmatorul aspect: „in agregatul care constituie o multime, nu avem nicidecum o suma si o medie, ci combinarea si crearea de noi particularitati”! Multimea are o dinamica proprie, constituita fiind dintr-un conglomerat de procese si de interrelatii, or nu doar din simple alaturari.
O alta caracteristica a unei multimi este data de specificul profund inconstient si afectiv, forte carora este supusa in mod invariabil si care, asa cum bine este cunoscut in domeniul psihologiei sociale, reprezinta un element de contagiune mintala emotionala caruia individul nu i se poate opune.
Consecvent, tocmai in urma acestui fapt intr-o multime se pierde individualitatea – iar cea a aptitudinilor cognitive nu face exceptie, caci „eterogenul se cufunda in omogen” si, sub actiunea aceleiasi legi psihologice a unitatii mintale, este determinata forta de „contagiune mintala”.
Cititi si ce spune Heinz Kohut despre dezvoltarea Sinelui in relatie cu mediul
Le Bon explica prin acest fapt cum este posibil ca multimile, pe cat de eroice pot deveni, pot sa fie cel putin pe tot atat de criminale, chiar si in ciuda faptului ca indivizii care o alcatuiesc, luati in contextul separat al vietii si personalitatii lor personale, de zi cu zi, nu prezinta trasaturi si sau vreun potential in nici una dintre aceste doua directii contrare, de eroism sau de criminalitate.
Ce se intampla este ca, in urma pierderii uzului ratiunii si a dominatiei afectivitatii primare, inconstiente, neelaborate si incontrolabile, multimea este expusa puterii de sugestie, „a carei contagiune, mentionata mai sus, nu este, de altfel, decat un efect al ei.”
>> Caută acum psiholog, psihoterapeut, psihiatru
Fenomenul care astfel se petrece este „de tip hipnotic”, in care „activitatea creierului” este „paralizata”, iar „subiectul hipnotizat devine sclavul tuturor activitatilor sale inconstiente” – activitati pe care „hipnotizatorul” abil le poate dirija „dupa bunul sau plac”, subjugand sub aspect cognitiv si afectiv multimea.
Intelegand astfel ceea ce citatul de la inceput doreste sa transmita, concluzionam ca fenomenul care, in prima si ultima instanta, se petrece intr-o multime este un fenomen regresiv – in sensul sau psihologic cel mai propriu.
Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii
Bibliografie: Gustave Le Bon, Psihologia multimilor, Editura Cartex, Bucuresti, 2016
Foto: https://avante.biz/lego-wallpaper-27-wallpapers/
Alexandra Frîncu
este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.
