Gustave Le Bon afirma ca se poate vorbi despre moralitate din perspectiva a doua sensuri:
● pe de o parte, moralitatea este data de respectarea constanta a „anumitor conventii sociale” si de „infranarea permanenta a impulsurilor egoiste”.
● pe de alta parte, moralitatea poate fi, la fel de bine, si determinata de prezenta unor calitati precum „abnegatia, devotamentul, dezinteresul, sacrificiul de sine si nevoia de echitate”.
Aplicand aceste doua puncte de vedere in directia stabilirii simtului moral al unei multumi, se ajunge la doua concluzii complet diferite.
In directia primului sens mai sus precizat, este dificil sa se poata afirma faptul ca o multime este morala, intrucat, asa cum a fost descris anterior, multimea este instabila si centrata exclusiv pe sine, incalcand flagrant orice conventii sociale, cu atat mai mult cu cat ea se constituie impotriva acestora.
Gustave Le Bon despre “era multimilor”
Totusi, daca privim o multime din directia celui de-al doilea sens, atunci se poate afirma ca „multimile sunt uneori susceptibile de un grad inalt de moralitate”, ceea ce este de asemenea sustinut de descrierile realizate anterior.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Cu toate acestea, autorul atrage atentia: multimile fac dovada unei moralitati scazute ca tendinta generala, iar aceasta se intampla din cauza plasarii lor sub influenta profund dominanta a „instinctelor distructive” primitive care, la individul aflat in multime, sunt descatusate doar sub protectoratul impunitatii asigurat de dimensiunea numerica.
Gustave Le Bon despre caracteristicile multimii
Tendinta catre distructivitate sau spirit de sacrificiu al unei multimi depinde insa de un complex de factori spatio-temporali. Ceea ce merita a fi retinut este faptul, dovedit de-a lungul istoriei, al capacitatii inalt morale a multimilor, accesarea si exercitarea acesteia in mod inconstient nestirbind cu nimic din importanta sa. Gustave Le Bon concluzionand: „Daca multimile ar fi rationat adesea si si-ar fi consultat interesele lor imediate, poate ca nici o civilizatie nu s-ar fi dezvoltat pe suprafata planetei noastre, iar omenirea nu ar avea istorie.”
Gustave Le Bon despre extremismul afectiv al multimilor
Bibliografie: Gustave Le Bon, Psihologia multimilor, Editura Cartex, Bucuresti, 2016
Foto: Print colorat cu Masacrul de la Peterloo, publicat de Richard Carlile
Alexandra Frîncu
este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.