Boris Cyrulnik despre cum cuvintele ne modifica amintirile si reprezentarile

Existenta vietii cotidiene modifica maniera in care ne reprezentam evenimentele, deoarece amintirile noastre evolueaza odata cu varsta si cu conditiile de existenta, afirma Boris Cyrulnik.

Se pare ca psihicul nostru recurge la remanieri constante ale autobiografiei, Boris Cyrulnik descoperind si demonstrand importanta cuvantului in acest proces de remaniere, in urma a doua experimente. Astfel, daca in primul a putut constata ca, in legatura cu si despre anumite evenimente, sunt mai bine retinute cuvintele decat imaginile, cel de-al doilea experiment a ilustrat concret in ce fel actioneaza cuvintele.

Din ce e construita memoria noastra? Din mai nimic, ne spune Boris Cyrulnik

Pe scurt, participantilor li s-au aratat doua tipuri de fotografii, anume cu imagini violente, agresive (accidente, persoane batute etc.), respectiv cu imagini dragute (o plaja, un camp, un bebelus etc.). Participantii au fost la randul lor impartiti in doua grupe, uneia doar aratandu-i-se pozele, fara a i se spune nimic si fara a i se cere sa spuna nimic despre acestea, celeilalte grupe cerandu-i-se insa sa descrie fiecare poza.

O luna mai tarziu, aceiasi participanti au fost intrebati despre fotografiile pe care le-au vazut, daca si le amintesc, daca printre acestea au fost imagini violente / imagini dragute si ce pot spune despre ele.

Participantii carora nu li s-a spus nimic despre fotografii si carora nici nu li s-a cerut sa spuna ceva despre ele in timp ce le priveau au avut tendinta de a si le aminti ca fiind mult mai violente si mai agresive. In contrast, participantii care au descris fotografiile in timp ce le vizionau si le aminteau ca fiind mai putin violente si agresive decat au fost de fapt.

Cititi despre Nisa afectiva timpurie: anomia sociala versus factorul rezilient

Rolul vital pe care cuvantul il are in reprezentarile pe care ni le facem despre lumea din jurul nostru poate fi acela al unei remanieri benefice ori al unei remanieri maligne (prin absenta factorului verbal), asa cum s-a putut constata in cazul celor doua grupe de participanti, Cyrulnik explicand aceasta diferenta prin faptul ca posibilitatea de a vorbi despre un eveniment cat mai curand dupa vederea imaginii acestuia modifica si reprezentarea despre acesta.

Pe fundamentul vulnerabil indus de un eveniment traumatizant, de un accident etc. si in reprezentarea realului poate actiona o posibilitate, un anumit grad de libertate care sa permita remanierea reprezentarii mentale a realului prin discursul pe care ni-l spunem despre aceasta realitate a evenimentului, afirma cercetatorul.

Despre acest „mecanism” Cyrulnik spune ca este un efect sistemic, dat de o convergenta de factori care pot induce astfel un efect reparator sau, la fel de bine, agravant, acesta din urma mai ales atunci este prezenta staruinta repetitiva, obsesiva asupra continutului traumatizant, precum si cand este pierduta capacitatea de a elabora o reprezentare verbala.

Vedeti care este opinia lui Boris Cyrulnik despre Privarea afectiv-senzoriala din orfelinatele romanesti si sansa la rezilienta

Bibliografie: Boris Cyrulnik : il faut faire le récit de soi, conferinta sustinuta la Universitatea din Nantes, 17 mai 2017.
Foto: Stefanie Schneider, Childhood Memories, 2006

Alexandra Frîncu

este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.

Toate articolele acestui autor