Erich Fromm, unul dintre ganditorii moderni originali – psihanalist nonfreudian si sociolog format in cadrul Scolii de la Frankfurt, revine la Editura Trei cu volumul Limbajul uitat – O introducere in intelegerea viselor, basmelor si miturilor.
Abordarea lui Fromm poate sa surprinda la inceput prin usurinta cu care navigheaza printre idei si teorii complexe, cum este teoria despre semn si semnificatie, insa pe parcurs simtim cum viziunea lui capata o forta aparte in peisajul psihanalitic universal, asezandu-se ca o alternativa la Freud si Jung, pe care ii analizeaza si ii critica, nuantandu-si punctul de vedere.
Cititi si Erich Fromm despre caracterul necrofil si caracterul biofil
Una dintre ideile de forta poate fi intuita chiar din titlul volumului, anume ca atunci cand vorbim despre vise avem in vedere un limbaj, „un limbaj care are propria gramatica si sintaxa” (p. 15). Viziunea aceasta hermeneutica asupra psihanalizei se observa mai ales in paginile in care Erich Fromm ofera mai multe exemple de interpretare a viselor – ideea punerii in scena a unei naratiuni inconstiente fiind frecvent folosita de acesta. Pentru Fromm aceasta naratiune inconstienta are originea in trecut (copilarie) si poate fi o expresie a bestiei din noi (pulsiuni si instincte) sau a celor mai inalte forte, fiind starnita de evenimente din prezent – toate intr-un mod aparent fara sens, dar care se clarifica prin analiza limbajului simbolic.
Lui Freud si Jung le dedica o analiza extinsa, citand pagini intregi din ei. De altfel, cartea reprezinta si o mini-enciclopedie a abordarilor privind visele, prezentand pe scurt o istorie a interpretarii viselor si a viziunilor despre acestea din cele mai vechi timpuri, trecand prin filosofii antici si medievali, pana la Kant, Goethe sau Bergson.
Vom afla astfel lucruri uimitoare si adesea pline de umor din istoria limbajului pierdut, cum este interpretarea talmudica a viselor (Tratatul Berachot din Talmudul babilonian), interpretare care face uz de unul dintre principiile lui Freud- exprimarea prin contrariu: „daca simbolurile care nu sunt sexuale ca atare sunt interpretate ca avand intelesuri sexuale, simbolurile explicit sexuale sunt interpretate ca reprezentand ceva non-sexual. Astfel, sursele talmudice spun ca un vis in care cineva intretine un act sexual cu mama sa inseamna ca acesta poate sa devina foarte intelept. Un vis in care cineva are relatii sexuale cu o femeie maritata inseamna ca acesta poate fi sigur ca va fi mantuit.” (pp. 123-124).
 |
| Erich Fromm, Limbajul uitat – O introducere in intelegerea viselor, basmelor si miturilor, traducere din limba engleza de Costel Popa, Editura Trei, 2019 |
Sau vom avea ocazia sa observam alaturi de Erich Fromm cat de actuala este viziunea lui Platon si cat de neverosimil de mult anticipeaza Platon teoria lui Freud cand spune: „…dintre placerile si dorintele nenecesare, unele mi se par a fi nelegiuite. Ele au toate sansele sa existe la fiecare, dar reprimate de catre legi si de catre dorintele mai bune asociate cu ratiunea, ele parasesc cu totul pe unii oameni sau raman putine si slabe, in timp ce la altii, ele raman puternice si mai numeroase.”*
Interpretarea viselor, editia ilustrata
A intelege limbajul viselor este o arta care, ca orice arta – afirma Fromm, necesita cunostinte, talent, practica si rabdare. Distanta pe care Fromm o ia fata de Freud si Jung este data de ideea ca tot ce se intampla in interiorul nostru poate fi o sursa legitima pentru producerea unui vis. Este insa adesea dificil sa identificam daca visul este expresia unei dorinte irationale (pulsionale) si a satisfacerii ei, a unei simple frici sau anxietati sau daca este expresia unei intelegeri intuitive a „fortelor si evenimentelor ce au loc fie in interiorul nostru, fie in exterior”. Astfel, pentru Fromm, visul nu reprezinta in mod necesar satisfacerea unei dorinte, ci poate fi si expresia unui insight sau, in cazul viselor recurente, poate fi expresia temei principale din viata unui om, a leitmotivului.
Asemenea visului, mitul spune o poveste, afirma Fromm, o poveste care exprima in limbaj simbolic experiente ale sufletului. Pentru a-si ilustra ideile, va oferi o interpretare fascinanta, in cheie feminista, a Mitului lui Oedip, ca o expresie a luptei dintre fortele autoritariste (paterne, masculine) si cele ale iubirii – materne, feminine, cu trimitere la un moment din istoria culturii in care societatea matriarhala isi dadea ultima suflare in cultura occidentala. Nu implinirea dorintei incestuoase fata de mama ar fi interpretarea corecta a Mitului, ci, din contra, prin casatoria cu Iocasta, Oedip ispaseste o pedeapsa pentru pacatul parintilor. De fapt, tragedia care se abate asupra intregii familii este o pedeapsa pentru pacatul mamei de a abandona principiul de baza al iubirii materne – fiind de acord cu tatal, care decide uciderea fiului de teama profetiei ca acesta va fi omorat de fiul sau. Astfel, spune Fromm, este ales principiul patriarhal in care viata tatalui, autoritatea, este valoarea suprema, iar nu iubirea (mamei pentru copil), legatura de sange: principiul matriarhal suprem.
Intr-un limbaj direct si clar, Erich Fromm invita cititorul la un dialog cultural de anvergura, care pune in legatura cele mai profunde tendinte ale vietii interioare, din perspectiva psihanalitica, cu viata noastra de zi cu zi: visul fiind o expresie – in limbaj simbolic – a propriei noastre vieti, a sinelui.
Erich Fromm si Sufletul omului
* Platon, Phaidon, traducere de Petru Cretia, in Opere complete, vol. IV, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983, pp. 55-54.
Erich Fromm, Limbajul uitat – O introducere in intelegerea viselor, basmelor si miturilor, traducere din limba engleza de Costel Popa, Editura Trei, 2019
Costel T. Popa
este absolvent al Facultatii de Filosofie si al scolii de formare in psihoterapie psihanalitica Insight, membru al Asociatiei Internationale de Psihanaliza si Psihoterapie Relationala.
