Suntem in mod particular vulnerabili fata de evenimentele traumatice in doua momente din viata, in special in ceea ce priveste dezvoltarea neuronala – cu influente, evident, in spectrul dezvoltarii emotionale, cognitive, comportamentale – anume in primii doi ani de viata si in anii de adolescenta.
Tara Swart, cercetator si lector senior la MIT vorbeste despre gradul ridicat de maleabilitate al creierului in aceste doua perioade, atunci cand neuroplasticitatea se afla in plina dezvoltare, „circuitand” creierul la viteze uimitoare, precum si in structuri stabile, definitive – si definitorii.
Amintind de studiile intreprinse de Boris Cyrulnik pe aceeasi tema, Swart atrage ea insasi atentia asupra faptului ca interventiile traumatice ale experientelor ce au loc in aceasta perioada pot altera activitatea cerebrala in asa masura incat sa schimbe in mod definitiv chiar si exprimarea genelor – intelegand astfel, inca o data, cat de complexa si interdependenta este relatia dintre factorii de mediu si cei genetici.
Boris Cyrulnik despre cum cuvintele ne modifica amintirile si reprezentarile
Deficitele ce pot rezulta ca efect al interventiilor traumatice in timpul acestor etape sunt adesea de ordin atat emotional, cat si cognitiv si comportamental, iar singura lor „amprenta” lasata de cele mai multe ori nu poate fi nici constientizata, nici reamintita – dat fiind caracterul sau profund neuronal si senzorial.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Ce se intampla spre finalul celor doi ani si are o influenta semnificativa asupra potentialului efect devastator al unui eveniment traumatic este fenomenul destul de bine structurat al achizitiei limbajului verbal, articulat, care deschide astfel portile catre noi modalitati de integrare (coerenta) si restructurare (simbolica) a intamplarilor si a trairilor.
Traumele din copilarie: cum ne afecteaza ele sanatatea?
Similar, in adolescenta procesele de recircuitare neuronala iau din nou avant, fiind eliminate structurile asa-zis „vechi” si fragile, pentru a fi inlocuite de unele noi, mai rezistente, noteaza Tara Swart. Neuroplasticitatea din aceasta perioada se caracterizeaza de asemenea prin expansiune cerebrala, permitand astfel realizarea proceselor de comparatie si analiza simultanta a mai multor concepte complexe, dar si o mai buna functionare a activitatilor mnezice, organizatorice si de planificare.
Se remarca, asemenea perioadei copilariei, importanta abilitatilor de comunicare si de contact emotional matur, adolescentul intelegand tot mai mult subtilitatile relatiilor sociale – toate aceste procese solicitand destul de mult, din punct de vedere energetic, creierul, astfel ca se remarca si o nevoie ridicata de odihna si somn adecvat.
Cercetarile bazate pe tehnologii avansate de rezonanta magnetica si imagistica functionala au surprins aceste particularitati, precum si diferentele evidente intre ce inseamna un impact traumatic intr-una dintre aceste perioade si ce inseamna actiunea aceluiasi eveniment in oricare alt moment, intelegand de aici importanta unei mediu stabil si securizant pentru dezvoltare, aflata in stransa legatura cu functionalitatea cognitiva si psihica in general, proces ce poate fi cu usurinta deviat de la cursul normal, natural al parcursului complex si amplu ce defineste devenirea unei fiinte umane in, asa cum C. G. Jung spunea la un moment dat, personalitate.
Adolescenta, de la haos pubertar la redescoperirea obiectului
Surse
- Your brain is particularly vulnerable to trauma at two distinct ages
- Adolescent Brains are Works in Progress
Foto: acamh.org/topic/trauma/
Alexandra Frîncu
este masteranda psihologie clinica si psihoterapeut in formare PEU, pasionata de scris si cercetare.